Pentru inceput, ia o gura de aer proaspat si fii constienta de fiecare respiratie pe care o ai, asta ajuta sa te calmezi.
Ok, vrei sa ai prieteni, vrei sa iesi pe afara, vrei sa vorbeasca lumea cu tine. Nu este nimic rau in asta si imi pare rau ca treci prin situatia prin care treci. O sa trec peste partea motivationala, pentru ca nu stiu in ce masura te ajuta, dar daca chiar vrei sa o auzi... lasa-ma sa stiu.
Legat de solutie, ai avea cateva varianta:
- sa te confunzi cu celelalte persoane, sa faci ce fac si ele, sa atragi sce atrag si ele, efectiv sa nu mai fii tu (dar tot tu esti) si sa te dai pe langa ele pentru a putea sa ai o "prietenie" cu ele. Asa ele o sa vada, o sa vorbeasca despre punctele comune cu tine si o sa va "intelegeti" pe limba lor;
- sa nu te confunzi, sa fii tot tu cea de acum, sa nu iti pese de aceste lucruri si sa traiesti asa cum vrei. Daca tu esti o persoana deschisa, amabila si de treaba, iar ceilalti colegi nu vad asta sau vad asta dar nu le prea pasa... atunci de ce iti faci griji? Tu chiar astfel de persoane vrei sa ai in jurul tau? Parerea acestor persoane nu ar trebui sa conteze pentru tine atunci, zau asa.
Asa ca ce o sa alegi?
Tin minte si eu cum era prin liceu, ah... amintiri placute si amintiri mai putin placute. Aveam momente cand voiam sa se termine odata si sa nu mai aud de asa ceva. Dar timpul a trecut si pot sa iti zic ca acum nu mai conteaza mai nimic, am mai tinut legatura doar cu cativa colegi de acolo (unii fiind colegi cu mine si acum, chiar si la munca). Dar persoanele care au ramas sunt persoanele care chiar conteaza, restul nu conteaza. Asa ca nu iti face griji, daca trebuie sa ti se intample ceva, o sa ti se intample. Tu continua sa fii tu, sa te dezvolti si sa o duci bine, restul o sa vina de la sine, te asigur
Bafta sa ai!
Diorrus întreabă: