Http://www.preferatele.com/docs/romana/7/cronicarii-munteni1.php
sau
CRONICARII MUNTENI
(O NOUĂ LECTURĂ DIN PERSPECTIVA EXPRESIVITĂŢII)
-rezumatul tezei de doctorat -
Prin teza noastră de doctorat ne propunem să promovăm o noua lectură a cronicarilor munteni din perspectiva expresivităţii. Acest nou tip de lectură comportă o reactualizare a relaţiei critice pe care interpretul şi cititorul modern o stabilesc cu textele literaturii române vechi, prin intermediul cronicarilor munteni din a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi de la începutul secolului al XVIII-lea. La capătul acestei relaţii cititorul descoperă o lume fascinantă (evul mediu românesc), o limbă care surprinde prin evoluţia ca şi prin subtilitatea ei (limba care se afirmă în condiţii precare, fară gramatici sau dicţionare şi cu un învaţământ firav, nereprezentând decât o insula de cultură în oceanul inculturii).
Copleşită de amploarea sarcinilor asumate, ne-am limitat demersurile la a puncta câteva dintre sursele literaturităţii şi ale expresivităţii cronicarilor munteni, în contextul producerii şi al receptării cronicilor de-a lungul veacurilor. Am sesizat deopotrivă evoluţia limbii române, în forma dialectului muntean, către statutul de limbă de cultură.
În eforturile noastre mergem pe urmele iluştrilor reprezentanţi ai şcolilor de filologie şi de istorie literară din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi din prima jumătate a secolului XX în stabilirea paternităţii autorilor asupra textelor şi în alegerea soluţiilor aplicate problemelor filologice pe care le ridică textele evului mediu.
Recurgem la metodele şi la terminologia pe care ni le oferă reprezentanţii noii critici care se ocupă de interpretarea textelor cronicarilor; este vorba mai ales de Eugen Negrici şi de Dan Horea Maziliu, autorii celor mai cunoscute studii despre cronicile din Muntenia. Am avut în vedere, pe percursul lucrării noastre, să ilustram conceptul de « expresivitate involuntară », propus şi definit de criticul Eugen Negrici în studiile sale citate sistematic. Cronicile munteneşti - estimează criticul invocat anterior- se dezvăluie ca literatura în diversitatea lecturii, de-a lungul veacurilor, independent de intenţiile autorilor lor.
Am încercat să identificăm sursele şi formele acestei « fete literare » a cronicilor munteneşti, prin scoaterea în evidenţă a aspectelor stilistice ale textului narativ. Am revelat, în masura posibilului, frumuseţea limbii române vechi, conservată în întregime în cronicile care nu încetează să ne fascineze. Am proiectat portretele cronicarilor ( subliniind relaţia biografie-creaţie) şi am reconstituit contextul istoric în care au trait cronicarii.
Mai departe am evidenţiat specificitatea fiecărei cronici în interacţiunea sa cu celalalte şi cu mediul cultural din evul mediu.