Ce urat e sa pui problema asa...
Faci un copil pentru ca ti-l doresti nu pentru ca `merita`.
Ma refer la durerile care le simti atunci si chinul prin care treci, nu ca il cresti...
Nu conteaza ca te referi la dureri sau la situatie financiara etc, e aceeasi idee.
În asemenea lume responsabilitatea e enormă dacă vrei să se formeze cum trebuie. Dacă nu te simți în stare, nu.
Cat timp ai o viata placuta, bine pusa la punct, cu un viitor asigurat, eu zic ca da.
Dar daca inca mai ai de lucrat la ea, mai bine mai astepti.
Dacă nu te știi apropria de el și o să fii rigid să nu îl mai faci, dacă nu te știi ocupa de educația lui și îl lași să devină alt cocalar din orașele României, să nu te mai apuci să îl faci!
Eu consider ca da merita un copil, cand o sa ajungi la batranete probabil nimeni nu te-ar mai ajuta. Dar avand un copil si bine educat iti intinde o mana de ajutor.
Tu faci copil doar ca sa ai cine sa te ajute la batranete? Asta da mentalitate.
Fiecare om are mentalitatea lui ca e gresita ca e buna era doar o opinie. Daca ai tu o mentalitate mai buna explica de ce poti face un copil? Doar pentru iubire? Nu prea cred.
Nu prea stiu ce sa zic. Eu vad pe zi ce trece tot mai putine motive sa fac un copil. Dar ca sa il faci doar ca sa ai un ajutor la batranete mi se pare totusi putin cam ciudat. Aici oarecum inteleg parca mai bine femeile cu "iubirea" lor si moartea dupa un copil.
Ps. Daca vorbeam de oamenii de la tara mai intelgeam motivul "ajutor". Cei de acolo toarna cate 5 6 copii ca sa aiba cine sa ajunte parintii cu treaba dar la oras altfel e treaba.
Mare dreptate un ajutor mai mofluz din cand in cand sa mai vina cineva sa-si mai aduca aminte de tine. Cu siguranta copilul nu o sa mai fie cu grija parinteasca dar macar cu un zambet sa-ti treaca pragul sa nu simti singuratatea si ca sa vezi ceea ce ai crescut.