anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Spuneti-mi si mie poezii pentru un copil de clasa I despre zane, printese, regine...Merci!

5 răspunsuri:
anonim_4396
| anonim_4396 explică:

Sus în cer pe-un nor de puf
Şi stăpână pe văzduh,
Locuieşte-o zână mică,
Firavă şi subţirică.

Mâini gingaşe ca de floare,
Plete galbene de soare,
Ochi de peruzea, senini,
Pielea albă ca de crini.

Din rochiţa ei de flori
Se tot scutură culori
Şi se-nşiră peste zare
Curcubeie de petale

anonim_4396
| anonim_4396 explică:

Peste lacul de turcoaz,
Într-o linişte deplină,
Luna şi-a găsit răgaz
Să ne spună în surdină
Taina zânei mititele
Cu a dorinţelor baghetă
(Scrise toate-n floricele
Cu cerneală violetă).
Ochii mari ai zânei mele
Te învăluie-n iubire
Şi au puterea să te spele
De tot ce-i nefericire.
Noaptea râsul ei alungă
Spaima viselor urâte
Ne lasând să te ajungă
Gândurile amărâte.
De pe cer culege stele,
Răbdătoare le înşiră,
Agăţându-le, mărgele,
Lacului cu unda lină…
Te îmbie să cutreieri,
Îţi arată locu’n care
Corul de brotaci şi greieri
Zânei mici dau ascultare…
Îţi mai spune cum furtuna
Peste lac nu poate-ajunge,
Cum e soare-ntotdeauna,
De ce nimeni nu mai plâge…

Zâna mea cu suflet mare
Vraja-ntinde peste lac,
Peste mic, peste oricare,
Fie prinţ, fie brotac!

anonim_4396
| anonim_4396 explică:

Stiu o poezie frumoasa dar nu cu regine. Dar fetitelor mele le placea mult cind erau mici; Pedeapsa matei I-auzi draga mea papusa, zgirie mita la usa, dar eu nu-i deschid deloc, ca sunt suparata foc. C-a furat ieri ca o hoata, un intrg picior de rata, apoi dupa ce a ros, toata carnea pina la os, a pus osul binisor, in cotetul lui Azor, ca pe el sa-l banuim si sa nu il mai iubim, Acum n-o bat n-o cert, dar nu vreau deloc s-o iert, c-a fost rea si dusmanoasa, si n-o las sa intre-n casa.

| anapatras a răspuns:

Search : google.ro

| daniela1999 a răspuns:

E primavara, soarele surade!
Prin pomii albi si ninsi de atatea flori,
O pasare micuta se arata!
E alba, parca facuta din nori!

Si canta, canta nencetat!
Rasuna tot in adieri usoare,
Iar glasul ei duios ne-a alinat
Dupa iarna cea neinduratoare�

Un ghiocel ingandurat asculta.
Este un tril atat de minunat!
Parca venit dintr-o orchestra sfanta
De ingeri albi cu ochii de smarald�

(poezie scrisa de fiica mea, Alexandra)