As face orice, dar cu o limita. Daca mi-ar cere un lucru care nu justifica dragostea mea pentru el, nu l-as infaptui(spre ex: sa-mi tai venele, sa ma arunc de la balcon, sa renunt la principiile morale, crestine, la valorile mele in favoarea unor nonvalori.etcDaca exista reciprocitate, cel mult as sacrifica din timpul meu pentru el, din resursele mele, as darui din ceea ce sunt eu, din energia mea, dragostea mea.etc
Am facut destule, spre exemplu m-am mutat intr-o tara straina(Grecia) unde nu cunosteam nici limba si puteam jura ca nu o voi putea invata vreodata. A fost doar o chestiune de timp, ca mai toate lucrurile din viata asta...acum is greu de oprit II
Fericirea este data prin comportament, sentimente, poti face orice pentru persoana de langa tine, dar ce apartine de bun simt.
Daca depinde numai de mine/de noi/ cu siguranta ca da! Am facut orice si as face orice, pentru persoana care o iubesc sa fie fericita alaturi de mine, daca ne iubim si respectam cu adevarat, putem trece amundoi prin orice situatie grea sau usoara indiferent de consecinte.
Am trecut si prin asta...se numeste sa fi autoritar p o persona... ceea c mie nu imi prea place...deci sunt dispus sa fac unele lucruri dar sa vad ca imi sunt recunoscute cu duiosie
Da daca prin compensatie, ma bucur de aceiasi atentie. daca persoana iubita are nevoie numai de banii mei, fiindca banii aduc fericirea, personal ma lipsesc.asa ca orice, e mult spus.tot posibilul da. dar crima de exemplu nu as face. sau alte rele care sami incalce principiile. oricum daca mi-ar cereo, as considera ca nu prea ma iubeste pe mine.
Eu in special as face totul pentru persoana iubita dar aici depinde si de persoana care o iubesc cum ma trateaza si cum ma iubeste sau imi ofera posibilitatea sa ii ofer toata dragostea mea si s-o fac fericita.
Mai eu as face daca intr-adevar il iubesc si simt ca ma iubeste... dar nu vb lui Nobody crima sau altceva.as face ceva din care stiu ca si eu as iesi castigatoare
Eu merg pe principiul ca oamenii sunt fericiti cand fac ei ceva ca sa fie fericiti, nu cand fac altii. Asa ca prefer sa ii ajut sa faca ei ceva ca sa fie fericiti, decat sa fac eu ceva pentru ei. Cum i-ar ajuta asta in a se dezvolta, a fi independenti si fericiti, chiar daca nu vom mai fi impreuna (ma refer si la relatiile de cuplu si la amicitie)? Nu simt nevoia ca oamenii sa fie dependenti de mine si de dovezile mele de dragoste, vreau sa gaseasca in ei surse de dragoste, fericire si bunastare. Mi-am amintit un exemplu bun legat de asta, dintr-o discutie din grupul de dezvoltare. Ai o relatie si te plictisesti, intervine monotonia. Daca mergi si ii spui partenerului: m-am cam plictisit, vino cu niste idei, fa si tu ceva etc, nu ajuti in niciun fel relatia, ci pasezi raspunderea pentru sentimente pe care tu le ai. Ca relatia e, obiectiv, monotona sau nu, nu are relevanta. Atitudinea cea mai utila si cu cele mai mari rezultate, e cand gandesti: ok, m-am plictisit in relatia asta. Ce anume ma plictiseste si cum fac eu sa nu ma mai plictisesc? Adica esti responsabil pentru ceea ce simti; in felul asta, in orice relatie ai fi si te-ai plictisi, ai sti sa gasesti resurse de a iesi din impas. Pe cand, daca ii ceri partenerului sa faca ceva, chiar daca face, in tine nu se dezvolta mecanismul ca sa iti poti oferi singur/a ceea ce ai nevoie.
Cuvantul "orice" e mult prea mare, cu siguranta ca nu as face orice, in primul rand pentru ca nu am gasit-o pe the one...
Trebuie sa te gandesti in primul rand la tine. ce ai fi dispus sa faci pentru persoana iubita, cat de mult ai putea sa risti, la ce ai renunta pentru ea.trebuie sa fie vorba si de o iubire reciproca.nu poti lupta pentru cineva pentru care nu reprezinti ceva.atata timp cat esti dispus sa faci totul pentru ca o relatie sa mearga bine sh sa ti alaturi persoana iubita atunci si cel iubit trebuie sa faca acelasi lucru pentru tine...nu trebuie sa lupti pentru cineva care nu vrea sa fie alaturi de u...atunci inseamna ca nu te merita