Sunt total confuza.
Am avut o relatie de un an si jumatate. S-a incheiat din cauza faptului ca el gresea mai mereu iar eu ii iertam orice tampenie. Eram mult prea naiba si mereu ajungeam sa ne impacam pentru ca eu trageam de el. Acum stiu ca nu poti trage de oameni, nu te poti umili in halul asta daca acea persoana nu te vrea cu adevarat in viata ei. Ceea ce m-a deranjat mai tare e faptul ca a profitat de mine si apoi m-a aruncat asa, ca o carpa la gunoi.
Am decis sa nu il mai caut, timp in care incepusem sa vorbesc cu un baiat, il cunosteam de mai mult timp. Il mai zaream din cand in cand pe la liceul meu. Noi eram la licee diferite dar el mai venea uneori la al meu. In fine.
Ne-am cunoscut pe retelele de socializare, mai exact pe Facebook dintr-un joc. Am inceput sa ne apropiem unul de celalalt, sa vorbim tot mai mult si uite asa s-a aprins ceva intre noi. Am decis sa ne intalnim, sa avem o intalnire "propriu-zisa" a noastra si da. s-a intamplat; ne-am vazut si din prima ne-am indragostit. Nu trecuse decat 3 saptamani de cand ma despartisem de fostul si parca ma simteam ciudat ca am trecut peste o relatie de un an si jumatate in mai putin de o luna. Noua mea relatie era complet diferita, el imi inspira atata incredere si mai ales, imi oferea atata iubire! Chiar facusem cunostiinta si cu familia lui, familie foarte iubitoare, foarte afectuoasa. Se comportau minunat cu mine; el imi facea cadouri, era grijuliu, atent. Dupa aproximativ o luna si jumatate parca totul se schimbase. El nu mai era la fel. Incercam sa patrund in sufletul lui, sa vad ce s-a intamplat si parca oricat incercam nu reuseam. Nu mai era la fel de dulce, imi raspundea tot mai greu la mesaje, ne vedeam din ce in ce mai rar. La un moment dat chiar nu isi mai dadea interesul fata de relatia asta si am decis sa il las asa cateva zile, fara sa il mai deranjez dar de fapt scopul era sa vad daca ma va cauta sau nu. Ei bine. nu, nu m-a cautat. Nici un simplu mesaj nu mi-a dat, era nepasator. Mi-am luat inima-n dinti si l-am cautat eu. Prima oara am incercat sa dau de el prin telefon insa el nu imi raspundea. I-am scris. I-am zis tot ce aveam pe suflet, ma rog. Mi-a dat de inteles ca nu mai stie nici ce vrea, nici ce simte; era total confuz. Parca ocolea subiectul. Ne comportam foarte reci unul cu celalalt, parca nici nu fusesem impreuna. Despartirea a venit de la sine.
Am uitat sa spun ca la inceputul relatiei asteia fostul a inceput sa ma caute, ma voia inapoi. Era normal. Dupa ce realizezi ca ai pierdut acea persoana iti pare rau. Fostul venea la mine acasa, ma implora sa ies. Eu ca o fraiera ce sunt ieseam. Prima oara cand am iesit el s-a pus in mijlocul drumului si a zis ca daca nu il sarut se arunca in fata unei masini. M-a luat pur si simplu valul si l-am sarutat in timp ce eu aveam deja o alta relatie, o noua viata. Iubitul meu nu a stiut decat partea cu "a venit la mine, am vorbit si atat". Nu i-am zis ca l-am sarutat, i-am ascuns asta.
Apoi ma tot suna fostul, ma cauta. Eu de fiecare data ii dadeam raportul iubitului meu si el probabil se enerva. Nu stiu daca am dreptate dar eu zic ca de asta s-a si distantat de mine. Nu voia sa sufere, sa il ranesc intorcandu-ma odata si odata la fostul.
Nu l-am mai cautat, l-am lasat asa.
Am inceput sa vorbesc cu un prieten de al lui, un baiat care mai iesea in grupul in care eram eu cu fostul. Ei se intelegeau foarte bine. Vorbeam mult, el imi spunea absolut tot despre viata lui, se deschidea in fata mea. Mi-am dat seama ca el vrea ceva mai mult de o prietenie. Parea ciudat ca el, desi era prietenul aproape cel mai bun al fostului ma voia pe mine. Nu i-am dat un raspuns concret, i-am explicat ca eu inca il iubesc pe prietenul lui si ca deocamdata nu pot avea o alta relatie. Dupa o luna el a tot incercat sa ma sarute, pana la urma a reusit. Simteam fluturasi dar in acelasi timp eram si confuza. Ne vedeam zilnic, petreceam mult timp impreuna, imi castiga increderea. La un moment dat am acceptat sa fim impreuna.
Nu stiu de ce am facut asta. Eu aveam nevoie de o perioada in care sa fiu singura, sa ma regasesc, sa imi pun gandurile cap la cap, sentimentele la fel insa eu am facut exact contrariul. Ma simteam o lasa. De cate ori il vedeam pe fostul in oras, si de cate ori il vad si acum parca simt ca cineva imi ia pamantul de sub picioare. Inima imi bate tare, mintea o ia razna, parca sunt o obsedata. Mi-am dat seama ca nu am trecut peste despartirea cu el. Mi-am dat seama ca il vreau inapoi. Mereu, oriunde ma duc dau de el, mereu! Si ma priveste
Nu stiu ce sa fac, nu vreau sa il ranesc pe actualul, deja s-a atasat mult de mine dar parca vreau sa fiu singura o perioada, am obosit. Stii vorba aia "mai bine sa fuga un baiat dupa tine decat sa fugi tu dupa el". Nu stiu daca sa fiu sau nu de acord cu asta. Eu il iubesc inca pe fostul dar nu am mai tinut deloc legatura...

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook