Si eu trec cam prin acelasi lucru. Iubirea adevarata nu moare niciodata, chiar daca celalalt nu simte la fel.Incearca sa-i fii prietena si nu doar o fata care il place. Crede-ma ca ignoranta nu ajuta cu nimic.Desi doare, incearca sa-l vezi ca pe un prieten. Apropie-te de iubitul tau si fi amica lui.
Da, as vrea, dar nu vrea sa ii fiu nici macar amica, iar asta doare si mai tare.
Da, as vrea, dar nu vrea sa ii fiu nici macar amica, iar asta doare si mai tare. Multumesc mult pentru raspuns, inseamna mult.
Cu placere(te inteleg perfect)
Mi-am dat seama, te pup.
Eu nu cred ca ce simti tu e iubire, ci obsesie. Peste cativa ani iti vei da seama singura de asta.
Nu-l poti obliga sa fie cu tine, sa te accepte sau sa-i placa prezenta ta, dragostea nu functioneaza asa. E prima ta "iubire", un concept la care nu poti ajunge, ceva greu de atins. De aia simti ardoarea asta.
Cu timpul o sa iti treaca, incearca sa iti canalizezi energia pe lucruri care sa merite, pe copilaria ta, prieteni si activitati placute. Nu-l mai stresa, nu vei obtine decat dispretul si indiferenta lui. Tu ti-ai facut "datoria", i-ai explicat ce simti, mai mult decat atat nu ai ce face.
Nu e obsesie, sincer, de 2 ani nu i-am mai zis nimic, doar simple masaje de rsarbatori si de ziua lui. Nici nu l-am obligat sa fie cu mine, niciodata, tot ce am cerut a fost sa fim amici... Dar multumesc pentru raspuns.