Trec printr-o peroada grea cand propria mama ce sustine ca-mi vrea binele etc, ma face sa sufar enorm, acuzandu-ma, punandu-ma in umbre ingre in fata celorlalti.analizand de-a lungul timp pare a nu avea motive sau a nu urmari nimic...am trecut prin multe lucruri grele tin la familie ca ochii din cap.nu as vrea sa mai stau in strs sa nu pot dormi cu gandul ca poate mama mea imi va duce viata-n infern.anticipat*am uitat sa mentionez ca dansa a trecut prin peroade grele ale vietii si sufera de anxietate si depresie. ce ma sfatuiti?

E normal sa tii la parintii tai. Ei sunt cele mai de pret persoane din viata unui viitor adult.Trebuie sa ii accepti asa sunt sunt, nu ai dreptul sa le judeci actiunile. Faptul ca in trecut a fost depresiva lasa urme si in prezent.Si poate si mai grav decat asta lasa urme si asupra ta.Esti predispusa la depresii mai mult decat altii. Uneori si fara un motiv clar.Incearca sa iti cultivi realismul.Nu iti spun sa fi optimista, in situatia ta ar insemna sa iti fac un rau, cand vei vedea diferenta dintre realitate si ce te chinui tu sa constuiesti; iti spun sa fi realista. Cele mai mari genii ale lumii s-au format in familii dezordonate.Invata pentru a-i ajuta pe cei care sunt ca mama ta.Nu exista satisfactie mai mare decat asta; atunci cand fiecare om salvat din depresii reintra in societate

Pai cred ca ar trebui sa o intelegi si pe ea. E mama ta si iti vrea doar binele dar suferind de depresie e posibil ca aceasta sa reactioneze asa.Incearca sa vorbesti cu ea sa-i spui ca te face sa suferi enorm. Spune-i tot ce ai pe suflet poate iisi va da seama cate suferinta lasa in urma ei atunci cand te face sa suferi si atunci cand te acuza.Trebuie sa ai foarte mare curaj ca sa treci prin asta(vorbeste cu ea). Iti urez succes in continuare si sper sa vorbesti cu mama ta despre asta.

Daca o sa faci vreodata facultate si pleci din oras si stai singur/a ai sa vezi ca o sa fie bine dar pana atunci nu-ti recomand decat impreuna cu tatal tau daca e langa voi sa o duceti la un medic sa faca un tratament! incearca sa nu o bagi in seama ca sa nu suferi si eu am suferit aproape ca tine, mi-a fost greu, am plecat la facultate si acum nu mai exista problema aia! poate vorbesc prostii dar la mine asta a fost efectul!

Cand stii ca vorbele rostite de ea sunt in momente de criza ale bolii, incearca sa o faci sa creada ca o asculti, dar de fapt sa n-o faci. ai nevoie de ceva practica pana iasa... dar iti zic ca e mai bine, si da cum ti s-a spus si mai jos.ar trebuii dusa la medic. multa bafta:*

Foarte grea situatia ta familiala! In primul rand mama ta trebuie sa se trateze serios la psihiatrie. Abia dupa aceea tensiunile dintre voi vor disparea. In acest caz bolnavii nu accepta de bunavoie tratamentul si sunt foarte greu de convins sa mearga la doctor. Singurul sfat pe care pot sa ti-l dau este sa fii constienta ca are o problema seriosa de sanatate si din aceasta cauza are acest comportament anormal fata de tine.Fii tare si nu pune la suflet caci alta solutie nu ai!

Va multumesc tare mult pentru sfaturi. Dumnezeu sa va binecuvanteze c-ati binevoit sa ajutati o persoana ca mine.in fond un copildaca mai aveti invataturi pentru mine astept cu mare drag