Da.Regret ca te multe ori ma cert cu mama pentru nimic, si ea chiar imi vrea binele.Acum am crescut si a inceput sa ma mai lase in pace, dar tot ne mai certam noi.
Sincer de multe ori ma gandesc cum ar fi fost fara ea, si nu pot sa imi imaginez asa ceva. Ea imi dadea sfaturi chiar si atunci cand plangeam.Stie ca daca imi spune ceva, sau imi interzice tot ceea ce vreau eu fac.
Totusi ma bucur cand e mandra de mine.
Regret...cateodata mai tip la mama, si ii mai spun lucruri care ma dor pe mine, dar pe ea... ii cer iertare, dar stiu ca acele cuvinte vor ramane mereu in sufletul ei
Simt tristete in sufletul meu, ma dor acele cuvinte, stiu ca mama este cea mai buna prietena a mea, dar cateodata uit acest lucru si ii spun lucruri ingrozitoare, stiu ca ea ma iarta, dar in sufletul ei acele cuvinte vor ramane pentru totdeauna. Degeaba regret dupa ce fapta este facuta, ma iarta, dar in acelasi timp sufletul ei este plin de durere
"Reinvatati copii si reinvatati parintii sa invete ca sunt depasiti de timp acum la batranete".