Salut. Iti inteleg supararea. In momentele ca astea, tu ai nevoie cea mai mare de sustinere si de incurajari.
Incearca sa iei partea buna a lucrurilor din orice, chiar daca e bun sau rau. Gandeste-te ca eu am acum niste momente in care mi-as fi dorit sa fi putut sa fiu si eu la intensiv informatica, dar la vremea respectiva nu existau profilele astea, unde tu acum faci materia de clasa a 11-a la informatica. In fine...
Evolutia ta reprezinta si un pas in adolescenta ta, tu acum inveti, studiezi caractere si incerci sa afli ce iti place, cine esti si ce vrei sa faci mai departa in viata ta.
Nu te vei putea intelege perfect cu toata lumea niciodata, dar poti face ca relatiile dintre tine si ei sa fie mai bune. Cand te deranjeaza ceva, poti ruga persoana respectiva sa vina 2-3 minute in privat, timp in care iti spui of-ul intr-un mod politicos, fara jigniri si asculti si ce are de spus si cealalta persoana. Intelegerea si linistea probabil pe care tu le cauti, le vei obtine de la persoane numai atunci cand le acorzi timp, dar si ele tie. E o chestiune mai mult de la sine, nu iti pune intrebari prea multe.
De la nota 10 la nota 5 la matematica mi se pare totusi firesc. Luand in considerare faptul ca in gimnaziu nivelul matematicii era unul mediu (sa treaca oricine, inclusiv cei neinteresati), si faptul ca te afli la un profil unde se mananca printre cel mai mult obiectul asta, e oarecum normal. DAR, sa nu te dezambitionezi si tu sa inveti in continuare. Poti sa iti faci foi de formule, sa iti faci temele de fiecare data FARA SA LE COPIEZI, iar in cazul in care ai o nedumerire, mai intrebi pe cineva in clasa sau pe un profesor ce si cum se rezolva. Daca faci ceea ce iti place, automat iti place si ceea ce faci. Astel, propun sa incerci sa gasesti metode cat mai distractive de a invata matematica, precum muzica pe fundal, sau sa vezi in cat timp poti termina o tema, sau de ce nu cat de multe teme poti face in x ore.
8 ani ai stat cu niste oameni, si dintr-o data esti pus sa stai cu oameni total noi in acesti 2 ani. Acomodarea se face doar cu timpul, eu nici acum nu m-am acomodat in intregime, DAR fata de anii trecuti, E MULT MAI BINE in sensul ca acum stiu care sunt cat de cat punctele tari si slabe ale colegilor mei, si stiu ce sa mai arat si ce nu (daca ma plang de problemele prea personale, o sa ignore in principiu, asa ca nu le spun nimic din asta, dar le pot cere ajutorul la teme, unde ma ajuta cu drag). A fi pasiv nu inseamna a fi si bleg. Asa ti-e stilul, poti sa il schimbi sau sa il accepti, tu decizi. Daca esti pasiv, eviti dispute, sa te faci de ras si altele, dar de asemenea pierzi si multe sanse de a te afirma si de a face ceva. Eu sunt pasiv-mixt.
Cu nepasarea pot sa iti spun ca e o problema destul de mare... Te rog sa incerci sa o rezolvi. Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face. URASC sa ma plang de ceva si sa primesc ca raspuns ceva in genul "asa, si?", sau "aham", sau "mda...", sau chiar si "ok". Sunt printre cele mai sarate raspunsuri pasiv-agresive ce le-as putea intampina vreodata. Dar de asemenea, la randul meu, am nevoie si de o liniste a mea, prin care sa nu mi se puna tot felul de intrebari idioate, la care se poate afla raspunsul cu putina gandire. Cu toate astea, viata e scurta si fiecare trece prin faze bune si rele. Gandeste-te ca am incercat sa devin o fire mai calda si eu uitandu-ma la filme si mici documentare despre lucruri emotionante. Crede-ma, unele din ele starnesc emotii foarte puternice, dar am remarcat pe parcurs ca nu puteam sa plang, nu reactionam foarte mult, doar priveam si atat. Mesajele le intelegeam, dar probabil fix de astea nici nu prea eram emotionat, fiindca le extrageam esentialul.
Nu te ingrijora, cu timpul vei vedea schimbari bune.
Poarta numele de rasfat. Nu ai probleme reale si atunci iti inventezi unele. Trist...