În primul rând, ești o idioată că te gândești la astfel de lucruri şi plângi fără încetare!
Crezi că merită? Îţi spun sincer, că nu!
Toți avem zile proaste, şi zile bune. Probabil de gândești că viața ta e aiurea, dar dacă chiar crezi că e adevărat, sinucide-te!
Ce zici, poți? Eu una, nu cred că ești în stare să-ţi laşi sora şi părinții singuri într-o lume atât de mare cu atâtea datorii pe cap.
Recomandarea mea este să consulți un psiholog, pentru că ai mare nevoie să vorbești cu cineva.
Şi gata! Nu mai plânge din nimicuri.
Trebuie sa incerci sa vorbesti cu familia ta si sa le explici ceea ce simti...nu e bine sa tii inchise in tine probleme... poti incerca si un psiholog
Nu pot sa le spun. Au destule probleme. Iar cu psihologul, chiar nu pot. Tocmai am aflat ca am avut un atac de panica. Primul...
Atunci habar nu am... astea sunt singurele obtiuni
Eu as crede ca cel mai bine este sa te duci la psiholog tu trebuie sa lupti si sa ai incredere in tine sa dai totul la o parte si sa privesti inainte uita ca ai mama si tata sau sora sau bunicii fii alaturi mereu de prietenii tai si le poti cere si lor un sfat.Aincredere in mine si o sa vezi ca viata iti va fi ca un mar de aur pe care nu vei vrea niciodata sa te desparti de ea.Nu mai asculta tot ce spune bunica ta, incearca sa te concentrezi la carte si vei lua note mari mama ta va fi mandra de tine. Fundaaa? :X
E greu te inteleg, dar pina la urma esti doar un copil ai doar 13 ani....Ar trebui sa te mai bucuri un pic de viata cu toate ca nu este foarte darnca cu tine.Incearca poate sa vorbesti cu bunica ta.IAR DESPRE MAMA, SUN-O CIT MAI DES SI SPUNEI CIT DE TARE O IUBESTI.TE VA AJUTA