Http://www.iqads.ro/dictionar/ambalaj.html
Ambalajul este un material (hârtie, carton, masă plastică etc.) în care se împachetează ceva pentru a fi păstrat sau transportat.
Un ambalaj e capul tau! si app ai uitat sa dai funda celor care ti-au dat raspuns!
Ambalajul este un sistem fizico-chimic cu functii complexe, destinate sa asigure protectia temporara a produselor din punct de vedere fizic, chimic, biologic in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestuia in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii – pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie.
Materiale care invelesc un produs sau un ansamblu de produse in timpul manipularii, transportului, depozitarii si vanzarii in scopul de a proteja, a conserva si prezenta produsele pana la momentul consumarii si utilizarii lor. Ambalaje de desfacere - ambalaje care creeaza conditii pentru conservarea si vanzarea marfurilor cu amanuntul. Ele fie raman la consumator (sticle, borcane etc.), fie raman la unitatea comerciala cu amanuntul (ladite, navete etc.). Ambalaje de prezentare - ambalaje executate artistic ce servesc pentru prezentarea marfurilor. Ambalaje refolosibile - Ambalaje ce se pot folosi de mai multe ori Ambalaje-mobilier - ambalaje adecvate sistemelor de depozitare moderne, care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor (saci, containere, stelaje, rastele, palete, boxpalete etc.). Din punct de vedere contabil, ambalajele fac parte din categoria stocurilor si productiei in curs. Este vorba de ambalajele refolosibile achizitionate goale sau o data cu materialele si marfurile aprovizionate, ambalajele confectionate de unitate si cele restituite de clienti, in conformitate cu contractele incheiate cu acestia. In schimb, ambalajele si materialele de ambalat fabricate in sectiile de productie ale intreprinderii pentru a fi revandute ca atare fac parte din categoria stocurilor de produse finite. Materialele de ambalat care nu pot fi gestionate ca ambalaje sunt incluse in categoria materialelor consumabile. Delimitarea ambalajelor potrivit normelor contabile romanesti are loc astfel: a) sunt considerate drept ambalaje stocurile de ambalaje refolosibile achizitonate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte. In contabilitatea tertilor, acestea vor fi evidentiate distinct. b) ambalajele de natura obiectelor de inventar, care nu circula pe baza de decontare, ci se folosesc numai in interiorul unitatii patrimoniale, se inregistreaza in contabilitate in categoria obiectelor de invetar. c) ambalajele si materialele pentru ambalat, produse in unitatea patrimoniala pentru a fi vandute ca atare sunt considerate produse finite. Ambalajele comerciale sunt evaluate ca si celelalte stocuri. Astfel, ambalajele cumparate sunt evaluate la intrarea in stoc la costul de achizitie, iar cele din productia proprie la costul de productie. Iesirea ambalajelor din stoc se evalueaza dupa una dintre metodele: - cost mediu ponderat; - ultimul intrat-primul iesit; - primul intrat-primul iesit. In ceea ce priveste ambalajele pierdute, acestea pot iesi din patrimoniu in urmatoarele situatii: - ambalajul este vandut indirect clientului, fiind inclus in pretul vanzarii; in acest caz, nu se pune problema mentionarii ambalajului in factura; - ambalajul este vandut separat, fiind mentionat distinct in factura; in astfel de cazuri, ambalajele se supun TVA, iar veniturile obtinute sunt considerate venituri din activitati diverse. Unele particularitati legate de contabilizare prezinta ambalajele recuperabile. Acestea sunt livrate clientilor, cu titlu provizoriu pentru a permite transportul si stocajul bunurilor tranzactionate; ele nu sunt vandute propriu-zis, ramanand in proprietatea furnizorului caruia ii sunt restituite dupa un anumit timp. Insa, pentru a incita clientul sa restituie aceste ambalaje cat mai repede posibil, furnizorul consemneaza aceste ambalaje in factura, la o valoare, de regula, superioara pretului real. Pretul si cantitatea ambalajelor sunt trecute in factura de vanzare a marfurilor sau produselor, in mod distinct, care se adauga la valoarea vanzarii propriu-zise, astfel ca furnizorul achizitioneaza o creanta fata de client egala cu acest pret (creanta ferma), dar, in acelasi timp, se angajeaza sa restituie clientului respectivul pret atunci cand acesta ii restituie ambalajele in buna stare si la termenele fixate (datorie conditionata a furnizorului). Inscrierea acestor ambalaje in factura de vanzare nu constituie o vanzare propriu-zisa, ci, mai degraba, o prefacturare, ca urmare a unei conventii tacite intre parti. In cazul in care ambalajele sunt deteriorate, distruse sau clientul doreste sa le pastreze pentru propriul sau uz, aceasta "consemnare" se transforma intr-o vanzare de ambalaje, pentru care se intocmeste o noua factura (denumita si factura complementara). De regula, consemnarea ambalajelor in factura (prefacturarea) se face fara TVA, dar aceasta intervine atunci cand este cazul unei vanzari de ambalaje. Conturile utilizate pentru reflectarea operatiilor cu ambalaje consemnate in factura sunt: - contul 409 "Furnizori-debitori" (cu un analitic intitulat "Furnizori-debitori pentru ambalaje de restituit"), cont de activ care se debiteaza cu creanta conditionata asupra furnizorului pentru ambalajele consemnate si se crediteaza cu sumele incasate de la furnizori, ca urmare a restituirii ambalajelor. Soldul debitor al contului reflecta valoarea ambalajelor consemnate in facturi anterioare, care nu au fost restituite. - contul 419 "Clienti-creditori" (cu un subcont intitulat "Clienti-creditori pentru ambalaje consemnate"), cont de pasiv in care furnizorul inregistreaza datoria conditionata fata de client. Soldul creditor al contului reflecta la un moment dat datoriile conditionate ale furnizorului aferente ambalajelor consemnate. Ambalajele de circulatie (navete, sticle, borcane etc.), la schimb intre furnizorii de marfa si clienti, nu se factureaza si nu se supun TVA. In conditiile in care clientii nu detin cantitati de ambalaje necesare efectuarii schimbului prevazut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare in schimbul unei garantii depuse acestora, fara facturare si fara TVA. Periodic, se vor factura si se vor supune TVA cantitatile de ambalaje date in garantie si scoase din uz la clienti ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor etc. La finele perioadei de gestiune intreprinderea inscrie in bilant stocurile de ambalaje recuperabile care fac parte din patrimoniul propriu, respectiv ambalajele aflate in depozitele sau magazinele proprii si cele care sunt consemnate in facturi si aflate la clienti; dimpotriva, nu se includ stocurile de ambalaje detinute, dar consemnate de catre furnizori, deoarece sunt proprietatea acestora.
funda?
Materiale care invelesc un produs sau un ansamblu de produse in timpul manipularii, transportului, depozitarii si vanzarii in scopul de a proteja, a conserva si prezenta produsele pana la momentul consumarii si utilizarii lor. Ambalaje de desfacere - ambalaje care creeaza conditii pentru conservarea si vanzarea marfurilor cu amanuntul. Ele fie raman la consumator (sticle, borcane etc.), fie raman la unitatea comerciala cu amanuntul (ladite, navete etc.). Ambalaje de prezentare - ambalaje executate artistic ce servesc pentru prezentarea marfurilor. Ambalaje refolosibile - Ambalaje ce se pot folosi de mai multe ori Ambalaje-mobilier - ambalaje adecvate sistemelor de depozitare moderne, care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor (saci, containere, stelaje, rastele, palete, boxpalete etc.). Din punct de vedere contabil, ambalajele fac parte din categoria stocurilor si productiei in curs. Este vorba de ambalajele refolosibile achizitionate goale sau o data cu materialele si marfurile aprovizionate, ambalajele confectionate de unitate si cele restituite de clienti, in conformitate cu contractele incheiate cu acestia. In schimb, ambalajele si materialele de ambalat fabricate in sectiile de productie ale intreprinderii pentru a fi revandute ca atare fac parte din categoria stocurilor de produse finite. Materialele de ambalat care nu pot fi gestionate ca ambalaje sunt incluse in categoria materialelor consumabile. Delimitarea ambalajelor potrivit normelor contabile romanesti are loc astfel: a) sunt considerate drept ambalaje stocurile de ambalaje refolosibile achizitonate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte. In contabilitatea tertilor, acestea vor fi evidentiate distinct. b) ambalajele de natura obiectelor de inventar, care nu circula pe baza de decontare, ci se folosesc numai in interiorul unitatii patrimoniale, se inregistreaza in contabilitate in categoria obiectelor de invetar. c) ambalajele si materialele pentru ambalat, produse in unitatea patrimoniala pentru a fi vandute ca atare sunt considerate produse finite. Ambalajele comerciale sunt evaluate ca si celelalte stocuri. Astfel, ambalajele cumparate sunt evaluate la intrarea in stoc la costul de achizitie, iar cele din productia proprie la costul de productie. Iesirea ambalajelor din stoc se evalueaza dupa una dintre metodele: - cost mediu ponderat; - ultimul intrat-primul iesit; - primul intrat-primul iesit. In ceea ce priveste ambalajele pierdute, acestea pot iesi din patrimoniu in urmatoarele situatii: - ambalajul este vandut indirect clientului, fiind inclus in pretul vanzarii; in acest caz, nu se pune problema mentionarii ambalajului in factura; - ambalajul este vandut separat, fiind mentionat distinct in factura; in astfel de cazuri, ambalajele se supun TVA, iar veniturile obtinute sunt considerate venituri din activitati diverse. Unele particularitati legate de contabilizare prezinta ambalajele recuperabile. Acestea sunt livrate clientilor, cu titlu provizoriu pentru a permite transportul si stocajul bunurilor tranzactionate; ele nu sunt vandute propriu-zis, ramanand in proprietatea furnizorului caruia ii sunt restituite dupa un anumit timp. Insa, pentru a incita clientul sa restituie aceste ambalaje cat mai repede posibil, furnizorul consemneaza aceste ambalaje in factura, la o valoare, de regula, superioara pretului real. Pretul si cantitatea ambalajelor sunt trecute in factura de vanzare a marfurilor sau produselor, in mod distinct, care se adauga la valoarea vanzarii propriu-zise, astfel ca furnizorul achizitioneaza o creanta fata de client egala cu acest pret (creanta ferma), dar, in acelasi timp, se angajeaza sa restituie clientului respectivul pret atunci cand acesta ii restituie ambalajele in buna stare si la termenele fixate (datorie conditionata a furnizorului). Inscrierea acestor ambalaje in factura de vanzare nu constituie o vanzare propriu-zisa, ci, mai degraba, o prefacturare, ca urmare a unei conventii tacite intre parti. In cazul in care ambalajele sunt deteriorate, distruse sau clientul doreste sa le pastreze pentru propriul sau uz, aceasta "consemnare" se transforma intr-o vanzare de ambalaje, pentru care se intocmeste o noua factura (denumita si factura complementara). De regula, consemnarea ambalajelor in factura (prefacturarea) se face fara TVA, dar aceasta intervine atunci cand este cazul unei vanzari de ambalaje. Conturile utilizate pentru reflectarea operatiilor cu ambalaje consemnate in factura sunt: - contul 409 "Furnizori-debitori" (cu un analitic intitulat "Furnizori-debitori pentru ambalaje de restituit"), cont de activ care se debiteaza cu creanta conditionata asupra furnizorului pentru ambalajele consemnate si se crediteaza cu sumele incasate de la furnizori, ca urmare a restituirii ambalajelor. Soldul debitor al contului reflecta valoarea ambalajelor consemnate in facturi anterioare, care nu au fost restituite. - contul 419 "Clienti-creditori" (cu un subcont intitulat "Clienti-creditori pentru ambalaje consemnate"), cont de pasiv in care furnizorul inregistreaza datoria conditionata fata de client. Soldul creditor al contului reflecta la un moment dat datoriile conditionate ale furnizorului aferente ambalajelor consemnate. Ambalajele de circulatie (navete, sticle, borcane etc.), la schimb intre furnizorii de marfa si clienti, nu se factureaza si nu se supun TVA. In conditiile in care clientii nu detin cantitati de ambalaje necesare efectuarii schimbului prevazut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare in schimbul unei garantii depuse acestora, fara facturare si fara TVA. Periodic, se vor factura si se vor supune TVA cantitatile de ambalaje date in garantie si scoase din uz la clienti ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor etc. La finele perioadei de gestiune intreprinderea inscrie in bilant stocurile de ambalaje recuperabile care fac parte din patrimoniul propriu, respectiv ambalajele aflate in depozitele sau magazinele proprii si cele care sunt consemnate in facturi si aflate la clienti; dimpotriva, nu se includ stocurile de ambalaje detinute, dar consemnate de catre furnizori, deoarece sunt proprietatea acestora.
funda?
Grove1234567890 întreabă: