Va rog sa ma luati in serios, sunt clasa a 9 a si nu prea m-am integrat in noua mea clasa ca nu vorbesc mai cu nimeni. Problema mea e ca de fiecare data cand trebuie sa vorbesc la ore ma panichez, imi bate inima foarte tare, imi tremura vocea si simt cum mi se inroseste fata. Cand sunt la tabla fac pe proasta chiar daca stiu, ca mi-e frica sa vorbesc, sa intorc capul, sa ma uit in spate la colegi sau la profesoara cand ma intreaba ceva. Evit sa vorbesc mai degraba ca in timpul ala am pulsul foarte mare si simt ca orice ce as spune s-ar auzi ciudat si chiar asa este ca daca spun ceva se aude cum imi tremura vocea. Chestia asta o am din generala (in generala mi-am luat bullying pe motiv ca eram prea tacuta) si imi propusesem ca la liceu sa nu mai fiu asa dar nu pot efectiv sa fiu normala. Pana si cand face prezenta, inainte sa ma strige, mi se accelereaza pulsul si se aude ciudat cand spun ca sunt prezenta. (eu sunt mai spre finalul catalogului) Ma gandesc ca e si din cauza statusului meu social in clasa aia in care ma simt in plus. De asemenea, eu nu am viata sociala nici in afara scolii. Ce as putea face sa nu ma mai panichez la tabla si la ore, in general, cand sunt pusa sa raspund?

Invata acasa cu voce tare si forteaza-te sa ridici mana la fiecare ora, ca sa te ridici si sa vorbesti, fiindca numai asa ajungi sa scapi de teama asta.

Buna.Peste o frica treci doar infruntand-o.Adevarul este ca, din nefericire pentru tine, nu ai cum sa cresti nivelul increderii in sine fara sa te implici la ore, fara sa te afirmi si fara sa vorbesti, mai ales cand este necesar, la tabla, la ascultat sau in discutiile cu colegii.Creierul tau are nevoie sa inteleaga ca nu este niciun pericol daca vorbesti tremurat.Pericolul real e cand da o masina peste tine sau cazi de la inaltime si totusi tu ramai paralizata in niste situatii care ar trebui sa fie mult mai relaxate si sigure decat le percepi.Forteaza-te sa faci acest exercitiu o luna si vei observa ulterior ca emotiile nu iti vor mai afecta vocea, pulsul se va regla de la sine, plus alte beneficii.Dar repet, e nevoie sa te arunci cu capul inainte pentru asta.In timpul liber poti cauta un club de tipul Toastmasters in orasul tau, sa inveti sa vorbesti in public.Hai, curaj si mult succes iti doresc!

Am uitat sa spun ca sa te prefaci ca nu stii doar ca sa nu te faci de ras in fata colegilor este o strategie groaznica.Nu doar ca pare un rateu considerabil, stiind ca esti la scoala sa inveti, dar si imaginea in fata colegilor este patata tot mai mult.Nu ar trebui sa-ti pese de ce zic/cred acestia. Totusi, schimba strategia fiindca doar iesi in pierdere. Daca nu se poate sa iesi din zona de confort, macar alege la tabla sa vorbesti ce stii, cand stii, asa cum poti, incet, tremurat etc. ca sa iei note bune si in felul acesta sa fii perceputa ca fata aia tacuta, inteligenta, misterioasa.Suna mult mai bine, nu crezi? E mai grav sa stai muta in fata profesorilor si sa le dai impresia ca intr-adevar nu ai habar.Ei sunt cei de care ar trebuie sa iti pese cu adevarat, fiindca in liceele romanesti profii se iau dupa primele impresii din primii ani, iar dupa aceea nu mai iesi din acestea, odata formate.E nedrept, dar asa se intampla lucrurile.Asadar, inca ai sansa sa demonstrezi pana la finalul clasei a IX-a ca esti mult mai desteapta decat pari.

In momentul in care te afirmi vei simti cum lucrurile se schimba treptat in bine, ca un joc de domino, o piesa o declanseaza pe urmatoarea si tot asa.Cred ca nici parintii tai nu ar fi prea fericiti sa auda ca nu iti dai silinta la liceu, nu? O alta varianta e sa mergi la psihologul scolii.Nu trebuie sa platesti nimic, fiind eleva, plus ca vei primi indrumare(acesta nu ofera medicamente!)fix pe situatia ta.

Fa-ti curaj si frecventeaza psiholog-ul scolii, daca are scoala asa ceva. Am trait momente la scoala din clasa I pana in a XII-a exact ca tine. Doar ca eu la vremea aia nu stiam ca se poate remedia problema prin asa ceva. Credeam ca nu o sa mai scap niciodata de panica aia. Exact ca si tine imi accelera inima, ma inroseam si imi tremura vocea, daca avea cineva treaba cu mine. Stateam doar cu capul pe banca, veneam acasa, ma jucam pe calculator, ziua trecea, si a doua zi o luam de la capat. Am pierdut 12 ani din viata stand in starea asta, si daca as avea mintea de acum, as schimba totul fara sa clipesc macar.
Abia foarte tarziu de la 19-20 de ani am inceput usor, usor sa ies din situatia asta, prin iesiri mai dese pe afara, angajari la job-uri, sedinte de psihoterapie, incercarea de chestii noi...
Deci ai nevoie de curaj pe care de obicei il deprinzi din taria ta de caracter, dar daca in cazul nostru, la inceput nu am avut acea tarie de caracter trezita in noi, e datoria noastra sa cautam ajutor specializat, pentru a o trezi.

Liceul este perioada aia specială a vieții unui om, știi de ce?
Pentru că fie ai o experiență frumoasă și 4 ani minunați,fie îi urăști și când ajungi să scapi ești ușurat.
Și da,primul an este ăla plin de încercări. Trebuie să te acomodezi atât cu modul de predare al profesorilor de la clasă cât și al colegilor și blabla.
Într-un colectiv mereu o să fie și oameni miștocari,numiți " bullying",dar pe ei îi rezolvi ușor prin " indiferență" sau prin părinți,directori,diriginți,etc.
Și mă rog,problema în sine este legată de faptul că nu ai încredere în tine.
Ce se întâmplă dacă greșești la tablă? Dacă spui lucruri corecte?,îți spun eu păi în primul caz,profesorul are datoria de a îți explica și de a te ajuta să pricepi ceva. În al doilea exemplu poate primești un " +" sau chiar o notă bună și o sclipire în ochii profesorului.
Cât despre colegi,încearcă să vorbești cu cineva care este la fel ca și tine.
Plus că mai rău faci prin " timiditate" și prin aceste componente, pentru ca ei o sa ajungă sa facă mișto și profesorii o să îți facă faze nașpa pentru că ești considerată o țintă și în școlile din România precum și în multe alte țări faptul că nu ești extrovertit ca alții îți aduce doar ghinion.
Și știi de ce se aude ciudat ca când vorbești în clasa aia?
Pentru că totul este doar în capul tău și poate în plus se simt și alții, încetează să te simți inferioară lor când nu ești.
Și mulți am trecut prin liceu și am avut faze peste faze, pe lângă oamenii nașpa, de ce să te mint? Poți cunoaște oameni geniali și să legi o legătură frumoasă de durată.