Viata mea e de ca**t! Nici nu stiu cum sa incep. Am inceput sa imi doresc moartea. De cand eram mica parintii mei au fost plecati in Italia, mai intai tata apoi si mama eu cu fratele ramanand la bunici. Veneau acasa iarna, iar cateodata mergeam noi vara la ei. Mi-au oferit tot ce am vrut (ca bunuri materiale) dar cate momente am pierdut fara ei: serbariile de sfarsit de an, inceperea noului an scolar chiar si zilele mele de nastere le petreceam singura. Dar acum incepe marea dezamagire pentru ca imi iubesc mama dar o si urasc (consuma alcool ). Cand vine acasa de sarbatori cu 1 luna mai devreme decat tatal meu (are contract mai scurt) ei vorbesc pe skype, cum au facut si de data aceasta doar ca acum s-au si certat putin, ea fiind si putin beata, a inceput sa planga deoarece tatal meu i ar fi zis ca nu e o mama buna. Cam are dreptate, de cate ori se imbata eu prefer sa stau la mine in camera si sa nu o bag in seama (fratele meu nu mai sta cu noi, caci lucreaza acum) si de fiecare data eu trebuie sa "o ingrijesc ". O data tin minte ca a adormit in baie pe gresie si m-am dus am ridicat o cu greu si am pus o in pat apoi am plecat in camera mea caci era tarziu si ma tot striga ba sa i aduc apa, ba sa ii umplu "nu stiu cum se numeste " cu apa calda caci o doare spatele. Nu mai suport, mai ieri a adormit in bucatarie pe coltar si m-am dus am luat o si am pus o in pat. Deci imi vine sa plec de acasa, dar ma gandesc ca mai am 2 ani si plec la facultate si gata ma scap. Ca nici cu bunica mea nu e prea bine, pentru ca eu trebuie sa fac curat, sa calc etc. Ea fiind mai batrana nu prea vreau eu sa o las sa stranga dupa mine. Imi iubesc mama mult, nu vreau sa spun asta, pentru ca e mama dar am momente in care imi vine sa ii zic sa plece la tata si sa nu mai aud de ea. Am scris chestia asta pentru ca voiam sa ma descarc si nu stiam cum, dar poate mai sunt persoane care se afla cat de cat in situatia mea si vreau sa stiu voi cum treceri peste chestiile astea.
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Este remarcabil faptul ca esti in stare sa-ti pastrezi oarecum optimismul dupa toate astea. Felicitari pentru tot ce faci!
In ceea ce o priveste... da, o sa pleci la facultate iar dupa aceea o sa ai job-ul tau si nu o sa mai locuiesti cu ea. Probabil ca o s-o vezi si mai rar asa ca trebuie doar sa rezisti acum.
Da, este greu dar o sa treaca. Timpul trece mai repede decat te astepti. Un sfat ar fi sa consideri asta o pregatire pentru perioada in care o sa stai la facultate. Spre deosebire de altii tu stii deja sa ai grija de tine.
In alta ordine de idei incearca sa-ti intelegi mama. Probabil ca a fost greu si pentru ea sa stea despartita de tine atata timp si probabil ca aceasta despartire a avut un anumit rol in decizia ei de a se apuca de baut.
Nu stiu dacă o sa te ajute, dar iti sugerez sa iti termini scoala si dupa aceia sa iti faci un iubit (care sa te iubească cu adevarat si tu la fel).
Să nu te complici să te descarci emotional in fața prietenilor sau a rudelor din familie, crede-ma o sa-ti pară rău.
Si eu am o poveste asemănătoare cu e ta, si stiu prin ce treci si ce simnti in anumite momente.
Sper ca te-am ajutat.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
