Viata mea este foarte complicata. Desi am foarte multe (casa, masa, acoperis, mancare, parinti, jucarii etc.) tot ce mi-am dorit a fost sa imi fac o legatura frumoasa cu parintii mei. Ei sunt numai impotriva. Ma cearta si ma pedepsesc permanent (chiar daca imi vor binele ar trebui sa stie ca am 13 ani iar eu vreau sa traiesc clipa, nu sa trec cu media 10 la scoala). Cateodata mi-as fi dorit sa nu ma fi nascut sau sa fi ajuns intr-o alta familie. Nu stiu cum sa ma sinucid si chiar daca as sti imi este frica. Astept sfaturi.

Si cum crezi ca ar fi clipa aia pe care vrei sa o traiesti la 13 ani?
Ei stiu mult mai bine decat tine ce inseamna greutatile.
Inca nu cunosti greutatile vietii, pentru ca ai deja de toate. Au muncit mult la viata lor ca tu sa le ai.

Mai pui mic, traieste-ti clipa copilariei tale, joaca-te dar si invata, ca ai nevoie sa asimilezi cunsotinte, sa-ti completezi scoala si educatia, ca asta este unica ta responsabilitate la anisorii astia.

Liberatea vine DUPA 18 ani, cand esti major si ai suficienta minte sa poti discrene bienele de rau, sa poti lau deciizii si responsabilitati.

la 13 ansori esti tare micut si nu sti mai nimic despre viata, despre pericolele care te pasc de cum iesi pe usa casei, de rautatea si smecheia oamenilor care te-ar putea afecta samd.

Asculta-ti in totalitatea parintii, ca ei nu-ti vor raul niciodata, dimpotriva, tot ce fac este spre binele si fericirae ta fiindca te iubesc enorm.

Sinucisul asa este o alta prostie de copil razgaiat, care crede ca se joaca daca moare putin si apoi invie. Iata dovada AICI ca nu esti inca capabil sa intelegi ce ti se intampla in viata si ce este bine sau rau, fiind inca foarte mic si limitat ca intelect.

Buna.Inteleg ca totul pare foarte tragic acum, dar din ce ai scris, sa stii ca esti mai bogata decat 70% din populatia lumii.Crede-ma ca va trece si aceasta perioda, iar mai incolo vei rade de gandurile astea ccopilaresti pe care le-ai avut. Vorbeste cu parintii tai, sa cautati un echilibru intre studiat si relaxare/viata sociala. Gandeste-te ca ei doar iti vor binele, chiar si asa prin metodele si regulile dure pe care le aplica, probabil aceleasi folosite de bunicii tai.

Sunt foarte multi copiii care se nasc in saracie si mor in saracie, lucrand toata viata si distrugandu-si sanatatea. Unii sapa dupa metalele necesare telefonului pe care il tii in mana, altii iti fac incaltamintea sport si hainele in fabrici, in ture de 16 ore.Da, copiii, nu adulti. Altii ajung marfa, fiind exploatati sexual. Incearca sa te bucuri de ce ai si mergi la psiholog daca ai probleme psihice.La varsta ta nu plastesti nimic si te va ajuta enorm.

https://youtu.be/JcJ8me22NVs
https://youtu.be/W1mvcFuiTts?t=87
https://youtu.be/u9k3nmcOhZA?t=93

Viața ta nu e complicată. Fii fericită că ești sănătoasă. Alții copii n-au mâini, picioare doamne ferește, și ei nu zic că viața e grea. Părinții tăi îți vor binele, nu zi că ai fii vrut să te naști în altă familie, dumnezeu te va pedepsi. Odată ce ai acoperiș deasupra capului și tot ce-ți dorești ar trebui să fii fericită. Iubește-ți familia și respectă-ți părinții!

Te înșeli. Viața ta nu e complicata. Ai sănătate, un acoperiș deasupra capului, o familie unita, resurse. Complicata era dacă aveai o dizabilitate sau un handicap, fizic sau psihic.
Să știi că există persoane cu dizabilități care nu își plâng de milă și găsesc bucurii in viața lor pe când persoane sănătoase, fac drame din chestii minore.
Te sinucizi. Bun. O să le provoci alor tăi o suferință inutila, căci nu te gândi că o să-i pese cuiva, doar lor.

Hm... Unii nu se inteleg cu parintii niciodata, unii cu vecinii, unii cu profesorii etc. Incearca sa iti faci cativa prieteni/prietene ca lumea ca sa ai un echilibru emotional in viata, dar ai grija cum ii alegi. Lumea nu e un loc foarte rozaliu si este important sa poti sa vorbesti cu cineva. Ai putea da mai multe detalii in privinta relatiei cu ai tai unui psiholog si el/ea te-ar putea sfatui mai bine cum sa faci sa aplanezi conflictele.

Ce-i drept, la varsta pe care o ai, cam incepe greul in ce priveste scoala si parintii stiu asta. Din cand in cand te sfatuiesc sa arunci un ochi pe subiectele care s-au dat la examene ca sa iti dai seama ce nivel ai si daca ai sau nu nevoie de sprijin. Pentru viitor, invata cat poti, dar daca simti ca nu te mai poti concentra mai ia cate o pauza de relaxare. Daca stai cu nasul in carte si cu gandurile in alta parte nu ajuta. Mai bina ajuta-i pe parinti la vreo treaba ori iesi si te plimba. Scoala este importanta si notele alea la fel. Stiu ca ai mai auzit asta de mii de ori. Pe langa ca iti vor folosi la intrarea la liceu/facultate, daca intri cu aproape 10 poate primesti si bursa si asa devii un pic mai independent.

Multi din cei care nu au facut o facultate sunt plini de resentimente la adresa celor care si-au permis sa stea acasa si sa invete.

In privinta sinuciderii sunt multe contraargumente, de la concrete pana la ipotetice, dar mie unul mi-a folosit mult: gandeste-te ca o sa te faci mare pana la urma si o sa traiesti cum vrei. Este timp sa-ti traiesti viata si la liceu, facultate si dupa aceea, dar pentru asta este important sa fii sanatos si sa ai cat mai multe atuuri in cv. Scoala, limbile straine fac parte din ele.
Nu lasa loc gandurilor rele in viata ta. In primavara asta am vazut niste cuvinte care mi-au placut: Fa rai din ce ai!

Copile, bucura-te de lucrurile care ti se ofera! Astea nu-s greutati, sunt mofturi de la prea mult bine.
Poate ca parintii sunt exigenti, dar nu-ti vor raul...
Pai daca la 13 ani esti in "depresie" cand o sa ajungi adult, cum o sa fie?
De ce vrei sa mori?
N-ai copii de hranit, n-ai responsabilitati, nu-ti vin facturile de platit, n-ai munca de facut, nu trebuie sa te gandesti la ce pui a 2-a zi pe masa sau ca i-au ramas copilului incaltarile mici si tu te plangi?