Voi aveti amintiri frumoase din copilarie? Daca da, care sunt acelea?

Eu am si amintiri placute dar si neplacute.De exemplu imi aduc aminte ca imi placea foarte mult sa merg ma plimb in vacanta de vara prin mai multe locuri si odata am mers la mare.Eram mai mica si cand am ajuns acolo am facut bubat.Dar bineinteles ca eu nu putea sa stau fara sa rup bubele asa ca parintii m-au dat cu ''albastru de metil''care imi facea fata albastra.Pff.de fiecare data cand ieseam p-afar radeau toti de mine si eu scoteam limba la toti.Mda,s-au mai gasit unii care vroiau sa faca poze ca mine pentru ca li se parea neobisnuita infatisarea mea.Aaa, aia a fost vara cand mi-a cazut primul dinte cand mancam inghetata(dupa l-am scapat pe canalizare:d).Off...mai am o gramada de amintiri.da na.sa mai zica si altii.:*:*:*byee.

Imi amintec de cand eram mic cum mergeam la colindat in ajun de Craciun, si eram asa entuziasmat pentru ca vecinii imi dadeau cate un leu, si acei bani yi puneam deoparte si aveam si eu banii mei la varsta aia eram mandru sa am si eu bani ai mei.Acum cand aud copii la usa in ajun imi amintesc perfect cum eram si eu.Sau imi amintesc chiar cum era cand mergeam la pescuit cu un var de al meu si cum a fost cand am prins un peste din cei care erau putin mai mari, parca imi crestea sufletul cand l-am tras din apa afara.Sunt multe amintiri placute care sper sa mi le amintesc si la batranete dar sunt si unele neplacute care as prefer sa le uit.

Sunt prea multe amintiri, pot sa zic ca mi-am trait copilaria la maxim si nu o sa incetez sa gandesc ca un copil decat cand e ceva serios, sa iti enumer 2-3 intamplari:

eu, cum incep sa se faca diversele recolte ale vecinilor vara, toamna, am niste prieteni, toata vara jucam fotbal, cam toti aveam 17 ani, da o minte de copii mici...mare minune daca scapa ciresc, visin, zarzar, prun, gutui, mar sau ce mai creste pe la noi sau pe strada vecina avem o minte de copii, si nu cred ca oricine se poate mandrii cu asta...

odata tocmai sarisem in curtea unui vecin care are iesire pe strada vecina dar are si pe la noi, pe cea de la noi nu o foloseste si noi am trecut prin curte unui alt vecin care tocmai se mutase, ca sa ajungem la ciresul primului vecin, si cum mancam noi ca spartii care putea mai mult, il vezi pe vecinu1 (un om mai batran) ca striga la noi si atunci am mai stat cateva secunde si am fugit, apoi peste cateva minute vedem masina vecinului 2 care tocmai venea la casa care si-o construia la noi pe strada si prin curtea caruia trecusem sa ajungem la cires( el fusese alertat de primul vecin), si noi cum am vazut masina am fugit pe strada foarte repede, am parcurs 300 de metrii si ne-am asezat pe o bardura, apoi vine ala in tromba cu masina si zice " auziti nu ati vazut niste pustani fugind pe aici?", noi "nu am vazut pe nimeni"apoi ala isi continua drumul pe strada iar noi fugim rapid pe alt drum, intre timp vecin2 afla ca pe noi ne cauta de fapt si se intoarce in viteza pe drumul pe care fugisem noi, dar eram dusi demult departe, din cate am inteles a patrulat ala toata seara pe strada ) apoi mai pe la ora 23:00 sa ne ducem si noi acasa, era bezna, nu ne mai vedeam unu pe altu, am ajuns acasa, peste cateva zile ne intelnim cu vecin2 dar nu a mai zis nimic...

e doar una din zecile de intamplari de care am avut parte...
numai copii cuminti nu am fost noi...

nu cred ca mai are rost sa iti povestesc si altele pentru ca isi pierd farmecul daca nu le detaliez si mi-e lene sa scriu...

Bună.
Toată copilăria mea este o vie amintire!
Pa, pa.