Imi aduc aminte cand mergeam la balci. Cat de mic si firav eram. Nu sunt momente specifice de care sa imi aduc aminte. Nu am trait copilaria asa cum as fi vrut.
Bunica citindu-mi sute de povesti si facandu-mi intotdeauna o surpriza frumoasa (o carte, o prajitura, o plimbare), bunicul jucandu-se ore intregi cu mine tot felul de jocuri si recitandu-mi Luceafarul (pe care la 65 de ani inca il stia complet), serile cand se lua lumina cu mirosul lor de lumanari in care stateam cu bunicii, mancam o halva teribil de gustoasa si cantam romante si melodii auzite la radio, tata cu care jucam Domino si care imi recita mereu poezii, mama care mereu imi cumpara cate un joc interesant sau o carte noua si intotdeauna ma incuraja sa invat cate ceva in plus, verile la munte cu lungi plimbari la cules de ciuperci, fragi si mure, un catel negru cu labuta alba care sarea mai sus decat orice catel pe care l-am intalnit de atunci incoace, sotronul cu copiii care dura, in vacanta, chiar si 12 ore pe zi.
Jocurile pe ulita din fata curtii bunicilor, gustul pananasilor cu branza facuti de bunica (yum!), discutiile despre cariera, povestile seara, excursiile cu peripetii si imaginea fetitei din oglinda .
Foarte multe, intr-un cuvant (sau mai multe ) eram o rea si jumatate, nu stiu daca inca mai sunt
Buna!
In general, COPILARIA este o amintire frumoasa, pentru ca copil nu o sa mai fim nicicind, ceea ce este foarte trist, cind esti copil mereu esti inconjurat de dragostea si ajutorul celor din jur, insa cind cresti, trebuie tu sa ajuti si poate rar te mai simti copil...insa in suflet toti mai avem ceva de la copilarie in special cit parintii sunt in viata si alaturi de noi la greu...
Cit despre amintiri, sint foarte multe, insa ceea ce m-a marcat au fost persoanele din copilaria mea, de la care am invatat mult, in special familia si prima invatatoare...
Cand ma jucam cu bomfaierul si taiam din coltu blocurilor, cand ma eliberam in radiatoare la masini, cand furam 10 mere dintre care 11 le aruncam chesti de genu
Hmm. pai imi amintesc cu f mare drag verile in care mergeam la bunica mea. care in pacate acum nu mai e si de serile in care stateam afara si ne jucam flori fete si baieti.si mai stiu ca ne jucam adevar sau provocare si mie imi placea fff tare de un baiat. sisora mea stia, si cand spuneam provocare ma punea sa-l pup si imi mai amintesc si zilele in care saream elastic pana seara si mergeam in casa toata muscata de tantari.si sa nu uit de papuselele mele barbie care le mai am si acum.:X si. etc. cred ca cea mai frumoasa parte a vietii e copilaria.
Buna!
Imi placea sa fac grafitti si am facut unul si pe casa ca nu strica si au trebuit parintii sa renoveze fatada.
Cand sora mea mai mica imi facea orice pofta, daca nu inventam mamei ceva si o pedepsea
Cand pentru prima data la 10 ani am reusit sa sar cap in apa
Cand am reusit sa merg pe bicicleta fara roti ajutatoare la 8 ani, mare realizare.
Ahh si multe altele.
As da orice sa mai am parte de ele macar o data. Dar acum sunt mare, am viata mea, am grijile mele, am...)
Pa, pa.
Jocurile cu copii.stateam toata ziua si ma jucam pe afara, unii prieteni de care m-am indepartat, nazbatiile pe care le faceam. aproape toate amintirile sunt frumoase
Cand dadeam concerte la tara, la bunici, in spatele caseic dor imi e de vremurile alea.
Atunci, adica eu nu imi amintesc, cand i-am dat celei mai bune prietene cu caramida in cap si am fugit acasa
Daria întreabă:
anonim_4396 întreabă: