Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Nu ma prea ma intereseaza in clasa... cam toti copiem la lucrari. dar cand se copiaza la olimpiade e penibil... Daca mergi la o olimpiada, o faci pentru a-ti demonstra talentul sau priceperea intr-un anumit domeniu... Si atunci ce rost mai are copiatul?! plus ca exista alte persoane care vor lua nota mai mica si chiar vor pierde urmatoarea etapa... pentru ca trisorii au apelat la sursele de inspiratie si au ajuns mai sus in top. Asta chiar e nasol.
Răspunde
Ah, scuze., am citit intrebarea gresit 
Bineinteles, e aiurea sa ai o "clona" sau mai multe
... si e enervant cand cineva iti fura ideile originale pentru a si le insusi... Fiecare ar trebui sa aiba stilul lui, insa peste tot vad pitzipoance identice...si tot felul de wanna-be-isti. vorba aia. care n-au nici o treaba cu un anumit stil(gen rock, punk sau mai stiu eu ce) dar il adopta pentru ca li se pare cool...
Totusi cand o persoana te copiaza nu se poate sa nu simti asa in tine un pic de mandrie... pentru ca ai devenit un model in viziunea cuiva.
Nu stiu, nu cred ca sunt asa vedeta incat sa ma copieze lumea. Daca te referi la faptul ca eu am o experienta care imi place (imi iau o haina de care sunt multumita, un parfum care imi place, merg la un restaurant si raman cu o impresie placuta), pai eu sunt cea care recomanda celor din jur locul/haina/parfumul respectiv si ma bucur daca si lor le place.
Si eu urasc asta! Daca am facut ceva cred ca e clar ca vreau sa fiu singura care sa aiba acel lucru (expresie, stil de a ma imbraca, etc.) si sa nu urmeze altcineva care sa se comporte (sau sa arate) ca mine 
e aiurea! De ce sa nu fii tu insati? Cel mai bine e in pielea ta 
! Mama imi spune sa ma bucur cand cineva ma copiaza, zice ca "am fani" (glumeste, desigur) nu-i nimic placut in a copia si a fi copiat...parerea mea te pup 
Deci nu e nimic rau in asta.eu si cea mai buna prietena mereu ne copiem de exemplu aveam acelasi ghiozdan, aceiasi pereche adidasi etc.
Sa ma copie cineva nu imi place deloc.Parca acea persoana imi invadeaza personalitatea pentru ca nu o are pe a ei proprie.Fiecare om e unic atit fizic cit si moral si ar trebuie ca fiecare sa-si descopere propria personalitate. E bine sa stii ca esti unika si stirnesti admiratia tuturor.
Bagamias punga in aia care copiaza ..ca is...nu stiu sa-si faca stilu lor propriu...
Vai de ce mai suferiti unii dintre voi de vedetisme...grow up and get a life!
De ce te enerveaza? asta e o dovada ca acea persoana apreciaza ceea ce faci si in anumite privinte si-ar dori sa fie ca tine
XErox. asa ii numesc pe cei care imi copiaza gesturile, vorbele.
La haine. lucruri in general nu ma supar
Prietena mea cea mai buna are aceeasi bluza ca a mea fix aceeasi culoare k a vazut'o la mine si si'a luat si ea de la mama mea [are magazin].bineinteles k hotaram cine vine azi si cine maine cu ea
e doar o haina. nu are cum sa se faca numai intr'un exemplar. asa si cu pantofi etc!
Doar la gesturi ma supar.
Nu îmi place să fiu copiată. Mă simt foarte prost, de parcă eu aş fi cea care procedează aşa. Am păţit-o, deci vorbesc în cunoştinţă de cauză. Aşa-zisa "cea mai bună prietenă" încerca să îmi fure personalitatea, dacă am ajutat-o cu nişte sfaturi, a început să prindă cam totul de la mine, aproape tot. Mod de a vorbi, de a mă îmbrăca, atitudine, etc. Parcă mă uitam în oglindă. Devenise ridicolă situaţia! Când o auzeam, parcă vorbeam eu. I-am atras atenţia de "câteva" ori (zeci de ori), dar nu recunoştea că stătea (încă mai stă) foarte prost cu stima se sine, ceea ce e cam naşpa pentru ea, pe viitor. Pretinde că are personalitate! După părerea mea, a avea personalitate, coloană vertebrală sau cum mai vreţi voi să-i spuneţi, înseamnă a te inspira din jurul tău, a lua ce e mai bun pentru tine, puţin câte puţin, de la ce model vrei tu, dar adoptă-ţi stilul propriu, totodată. Pune-ţi amprenta pe tot ce faci, fii creativ/ă, deschis/ă şi personalitatea ta, va fi cât se poate de clară. E adevărat, cu toţii ne inspirăm de undeva, nu avem cum să fim 100% originali (gen, Lady Gaga pe străzi şi în viaţa de zi cu zi. Glumesc vis-a-vis de Gaga, ea mi-a venit în minte, că o tot copiază "divele" noastre, "autoh... tone de talent, de altfel, pe care noi nu ştim să le "apreciem". Avem aşa, o ploaie de stele, a vedetelor, în România, de mi se face silă! Cei din străinătate, dacă mai muncesc cum mai muncesc, ai noştri se prefac pe rrrupte! Cine are ochiul format, înţelege ce vreau să spun.) Văd câteva răspunsuri, cum că e de apreciat şi că trebuie' să te simţi flatat/ă, când eşti copiat/ă. O. K. Dar când respectiva nu se mai opreşte? Când nu are simţul măsurii? Ce faceţi? Cum v-aţi simţi, să daţi peste un atfel de specimen, numit prieten/ă în limbaj "academic", care devine o copie greşită, de altfel, la indigo? Fiecare om e unic şi clişeul ăsta de replică, îl ştim cu toţii, dar e adevărat, puţini sunt cei care-l conştientizează. Şi încă ceva: e mai uşor să copiezi, decât să îţi foloseşti creierul! Dacă se uzează?! V-aţi gândit? Vă las să reflectaţi asupra temei, pe care a deschis-o d-ra. O zi minunată!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
