Vreau sa ma apuc de citit si vreau o carte de dragoste, romantica
o poveste de dragoste. funda pentru cele mai bune raspunsuri!

Sa-ti cumperi seria Academia vampirilor. Stiu dupa denumire ai impresia ca e vorba de o carte cu vampir ca twilight. Dar de fapt poveste de dragoste este intre doi oameni. O fata rebela foc Rose si un barbat puternic si buuun =p~ Dimitri. E super marfa. Bine are si putina actiune . Sper sa-ti placa daca vrei sa o citesti

Copilul nascut joi de Sandra Brown
Sa nu trimiti flori- Sandra Brown
Ingerul razbunator-Glenna McReynolds
Un cuplu aproape perfect-Sandra Brown
astea le-am citit eu pana acum si pot sa spun k fiecare poveste mi-a dat emotii deosebite

Da..haruki murakami are cele mai bune carti de dragoste, cum ar fi iubita mea sputnik sau padurea norvegiana eu ti le spun pentru ca le-am citit mai e si mircea eliade-mitreiy si mitreiy devi-dragostea nu moare.:*

Uite cateva carti:

1. Mandrie si prejudecata – Jane Austen

O poveste fascinanta care te cucereste de la primele pagini. Face parte din acea categorie a cartilor care te fac sa visezi cu ochii deschisi la o iubire ca in povesti, la un Fat-Frumos pe cal alb care sa te salveze din deprimarea singuratatii si care iti arata ca orice e posibil atata timp cat crezi.
Jane Austen transpune prin Elizabeth Bennet un ideal, femeia inteligenta, curajoasa, care stie ce vrea si care nu este dispusa sa se lase calcata in picioare doar pentru a gasi un sot si tocmai aceste caracteristici il vor cuceri pe misteriosul dl. Darcy.
Orgoliul şi mândria sunt lucruri diferite, deşi de cele mai multe ori aceste cuvinte sunt tratate drept sinonime. O persoană poate fi mândră, fără să aibă pic de orgoliu. Mândria se raportează mai degrabă la propria părere de sine, în vreme ce orgoliul este legat de modul în care am vrea să fim văzuţi de ceilalţi.

2. Anna Karenina – Lev Tolstoi
Reprezinta o poveste despre o femeie mult prea indrazneata pentru lumea acelor timpuri, o femeie care a renuntat la tot pentru iubire (sot, copil, familie, prieteni), o femeie care a vrut totul cu orice pret si care a sfarsit fara nimic.
Aceia care înţeleg numai iubirea neplatonică degeaba vorbesc de dramă.
Mulţumesc frumos pentru plăcere şi vă salut cu tot respectul". Asta-i toată drama. Cât priveşte iubirea platonică, aici, de asemenea, nu poate fi vorba de dramă, fiindcă în această iubire totul e limpede şi curat.
Claritatea nu stă în formă, ci în dragoste.
In iubire nu există mai mult sau mai puţin. Energia se întemeiază pe iubire, dar iubirii nu-i poţi porunci.
Amorul e o boală ca scarlatina: trebuie să treci neapărat prin ea.
Plăcerea stă nu în descoperirea adevărului, ci în căutarea lui.
Femeile sunt principala piatră de încercare în activitatea unui bărbat. E greu să iubeşti o femeie şi să realizezi ceva în acelaşi timp. De aceea nu e decât un remediu pentru a iubi să fi împiedicat de la lucru şi anume: Căsătoria
Dragostea noastră, dacă ar putea să sporească, ar spori prin faptul că are în ea ceva înspăimântător" (Vronski către Anna)

3. La rascruce de vanturi – Emily Bronte
'Un caleidoscop de trairi umane.
E despre o iubire, neimplinita intre Catherine si Heathcliff, din cauza unor circumstante nefaste.
Povestea lor mi se pare mai actuala si mai reala decat toate aceste finaluri fericite cu care suntem obisnuiti. Dragostea este rar generoasa, complet altruista, adesea provoaca mai mult suferinta decat fericire, ceea ce vrea autoarea sa ilustreze este faptul ca iubirea adevarata nu se concretizeaza prin fericire absoluta si happy end, ci ca un sentiment viabil care transcende tot ceea ce este uman chiar daca este vorba despre moarte.
Atmosfera e predominant încărcată de sentimente de ură şi răzbunare.'
Eternitatea în care intră cei duşi de pe lume, e viaţa fără margini, iubire fără sfârşit şi fericire deplină.
Iubesc pămânutul de sub picioarele tale şi aerul de deasupra capului tău, şi orice obiect pe care îl atingi, şi fiecare vorbă pe care o rosteşti. Iubesc toate privirile tale, toate faptele şi toată făptura, aşa cum eşti.
N-am decat o singura dorinta, si întreaga mea fiinta si toate puterile mele tintesc spre implinirea ei. am dorit-o atat de multa vreme si atat de neclintit, incat sunt convins ca se va implini.


4. Mitreyi – Mircea Eliade
'Despartirea celor doua personaje mi s-a parut sfasietoare, caci iubirea lor mi s-a parut una reala, completa...'
Parcă fusesem rupt în zece bucăţi, căci îmi simţeam trupul numai o rană, sufletul risipit, nu mai aveam nici voinţă, nici putere să mă dezmeticesc o clipă.
E foarte greu să ai ceva cu adevărat, să-l capeţi sau să-l cucereşti. Mai mult ne închipuim că posedăm, decât posedăm.
Nimic nu durează în suflet. Până şi cea mai verificată încredere poate fi anulată de un sigur gest.
Cum te-aş putea eu pierde pe tine, când tu eşti soarele meu, când razele tale mă încălzesc pe acest drum de ţară? Cum să uit eu soarele?
O fericire calmă şi în acelaşi timp şi violentă, în faţa căreia sufletul nu opunea nici o rezistenţă; o beatitudine a simţurilor care depăşea senzualitatea, c a şi cum ar fi participat la ea o fericire cerească, la o stare de Har. La început starea se susţinea numai din priviri. Apoi am început sa ne atingem mâinile, fără a ne despărţi totuşi, ochii. Strângeri barbare, mângâieri de devot.

5.Pe aripile vantului – Margaret Mitchell
Scarlet este profilul perfect al unui luptator cu un fantastic simt de supravietuire. Este o carte fascinanta. Merita citita.
Nu există fericire în căsătorie decât între fiinţe care se aseamănă.
E si maine o zi.
Nu poate exista fericire decât în unirea dintre două fiinţe asemănătoare.

6. Dragostea in vremea holerei - Gabriel Garcia Marquez
Fermina Daza si Florentino Ariza se indragostesc cand sunt inca copii si traiesc o frumoasa poveste de dragoste cu scrisori si priviri pe furisi.
Memoria inimii evită amintirile dezagreabile, exaltându-le numai pe cele plăcute, artificiu graţie căruia reuşim să ne suportăm trecutul.
gt; Când mă gândesc la moarte, singurul lucru de care-mi pare rău e că s-ar putea să nu mor din dragoste!
Singurul lucru pe care trebuie să-l ştii în dragoste: că viaţa nu are nevoie de lecţii de la nimeni.

7. Jane Eyre – Charlotte Bronte
Sufletul dumitale doarme, inca nu a primit socul care il va trezi……. Plutind cu ochii inchisi si urechile astupate, nici nu vezi stancile care se itesc nu departe de albia apei, nici nu vezi talazurile care fierb in jurul lor……. intr-o stramtoare stancoasa, unde tot cursul vietii va fi rupt in vartejuri si tumult, spuma si clocot; fie vei fi zdrobita in farame si aruncata pe varfurile stancilor, fie vei fi ridicata si purtata pe un val calauzitor catre ape mai linistite.

8. Invitatie la vals - Mihail Drumes
Căci de atâtea ori viaţa e mult mai grea decât moartea.

Fericirea care s-a dus mă sufocă, pentru că e tot durere.

După un timp, s-a furişat pe poarta inimilor noastre fiinţa unui vals făcut numai din farmec şi nostalgie.
Timp de o oră şi jumătate, i-am şoptit încontinuu, cu pauze mici ca între bătăile inimii, cele două cuvinte magice care răsună în toate limbile şi pe toate mediteranele.
Pe o femeie o cucereşti uşor, dar o păstrezi greu.
În definitiv, ce e dragostea decât o taină pe care o ascund îndrăgostiţii şi o poartă în umbră, de frica luminii? Îndată, ce taina se dă pe faţă, dragostea veştejeste, îşi pierde frăgezimea, vraja devine ceva obişnuit, de toate zilele.
Iubirea dintre două fiinţe nu e egală, balanţa atârnă când într-o parte, când într-alta după imponderabile de care rar ne dăm seama.


9. Adam si Eva – Liviu Rebreanu
Instinctul iubirii e reminescenţa originii divine.

Iubire şi Dumnezeu, conştient sau inconştient, trebuie să alcătuiască suprema preocupare a sufletului omenesc. Fără de ele omul nici n-ar putea exista!

Câte vieţi terestre alcătuiesc o viaţă adevărată? Şapte! De ce tocmai şapte? O, Doamne, Doamne, de ce şapte? Dar pentru că şapte e numărul sfânt! A fost sfânt totdeauna, în toate sufletele!

Sufletul rătăci un răstimp, parcă şi-ar fi încercat zborul spre o lume nouă. Conştiinţa pură se reînchega pe cât rămâneau mai departe urmele vieţii materiale. Încet-încet, sufletul îşi redobândi limpezimea. Mişcarea se intensifică mereu, prin planuri tot mai luminoase. Spaţiul însuşi se rotunjea în nemărginire până unde timpul se confundă cu imobilitatea.

A şaptea viaţă aduce de-abia fericirea unirii cu celălalt suflet. De aceea a şaptea moarte cuprinde revelaţia. Fiindcă moartea a şaptea înseamnă sfârşitul existenţei materiale şi începutul întoarcerii în lumea spirituală, sufletul retrăieşte într-o străfulgerare toate vieţile anterioare pentru a se putea bucura mai deplin de strălucirea vieţii noi, eterne, ce-l aşteaptă.

Dacă materia e aceeaşi în atomii ei, spiritul cuprinde virtual toată dumnezeirea. Întreg şi parte sunt identice. Ca şi atomii materiali, miliardele de miliarde de atomi spirituali se află într-o mişcare eternă între lumea materială şi cea spirituală. Viaţa unui atom e însăşi viaţa universului. Unul e totul şi totul e unul.


10. Dama cu camelii – Alexandre Dumas
Viaţa îşi are farmecul ei, depinde numai cu ce ochi o priveşti.

Iubirea adevărată te face totdeauna mai bun, oricare ar fi femeia care o inspiră.
Oricât de mult ai iubi o femeie, oricâtă încredere ai avea în ea, oricare ar fi siguranţa în viitor pe care ţi-o dă trecutul ei, eşti întotdeauna mai mult sau mai puţin gelos. Dacă ai fi îndrăgostit, cu adevărat îndrăgostit, desigur că ai resimţi această nevoie de a izola de restul lumii fiinţa în a cărei inimă ai vrea sa fii numai tu.
Copilul este mic, dar în el este cuprins omul, creierul este strâmt, dar în el adăposteşte cugetarea, ochiul nu este decât un punct, dar îmbrăţişează spaţii imense.
Să pui stăpânire pe o inimă neobişnuită cu atacurile, înseamnă să intri într-un oraş deschis şi fără pază.

11. Padurea norvegiana – Haruki Murakami
Moartea nu se afla la polul opus al vietii, ea face parte din viata.
Cand te impresoara nemasurate posibilitati, cel mai greu este sa inchizi ochii si sa-ti bagi capul in pamant ca strutul.
Sa nu te autocompatimesti niciodata. Numai cretinii fac asta!

12. Dragostea nu moare - Maitreyi Devi
Necazul este ca nu poti sterge nimic din ce s-a petrecut în viata ta. Tabloul ramâne asa cum a fost pictat. În literatura, scriitorul poate sa renunte la portiuni care nu sunt în armonie cu întregul, dar viata pastreaza totul, nimeni nu poate înlatura un singur rând macar, daca ar fi fost posibil, as fi sters cu toata puterea anul 1930 din viata mea. Sa-l las sa cada ca pe-o frunza de pe ramura vesnic verde a vietii mele; 1930, o frunza uscata ca dragostea mea pentru Mircea. Nu îmi mai amintesc fata lui, si chiar daca mi-o amintesc, nu mai simt nici durere, nici bucurie.
Atunci am înteles ca nimic nu dureaza în suflet, ca cea mai verificata încredere poate fi anulata de un singur gest, ca cele mai sincere posesiuni nu dovedesc niciodata nimic, caci si sinceritatea poate fi repetata, cu altul, cu altii, ca, în sfîrsit, totul se uita sau se poate uita, caci fericirea si încrederea adunata în atîtea luni de dragoste, în atîtea nopti petrecute împreuna, pierisera acum ca prin miracol, si nu supravietuisera în mine decît un întârîtat orgoliu si o cumplita furie împotriva mea însumi.


13. Nunta in cer – Mircea Eliade
Setea trupurilor noastre a fost greu de stins atunci. Parcă nu mai era îmbrăţişare contopirea aceea din urmă, când cu adevărat se topeau contururile, dispărea carnea, ne uitam respiraţia, mistuiţi amândoi de o singură - însângerată şi nesăţioasă - gură. De mai multe ori am nădăjduit că la capătul răpirii aceleia vom întâlni, împreună, moartea. N-am ştiut că poate fi atât de ispititoare moartea, atât de caldă - voluptate fără spasm, beatitudine fără strigare.
Ăsta mi se pare lucrul cel mai greu de învăţat în contemplarea iubitei: să ştii să-i priveşti ochii.
Asta se întamplă întotdeauna: ţi se pare că iubita seamănă cu tot ceea ce ţi se povesteşte despre dragoste. Dar poate că de data aceasta seamănă într-adevăr.


14. Memoriile unei Gheise – Arthur Golden
O carte pe care o recomand tuturor, mai ales femeilor dar si barbatilor, deoarece astfel poate le vor aprecia si intelege putin mai bine pe femeile de langa ei.
...visele pot fi atat de primejdioase: mocnesc ca focul si uneori ne consuma cu totul
M-am impleticit pana afara, in curte, ca sa scap de tristete, dar sigur ca e cu neputinta sa fugi de tristetea din tine.
Durerea e un lucru foarte ciudat; suntem atat de neputinciosi in fata ei. E ca o fereastra care se deschide atunci cand vrea ea. Camera se raceste si nu putem decat sa tremuram. Dar de fiecare data se deschide mai putin, si mai putin; pana cand, intr-o zi, ne intrebam ce s-a ales de ea." "Fetele spera tot felul de lucruri nebunesti[...]. Sperantele sunt ca podoabele de par. Fetele vor sa poarte prea multe. Cand ajung femei batrane, arata caraghios si numai cu una singura.