De sute de ani, fetele nemaritate isi pun un fir de busuioc sub perna, in ajun de Boboteaza, pentru ca sa li se arate in vis ursitul. Traditia este mai veche decat ne inchipuim si greu de stabilit originea ei. O legenda romaneasca spune ca busuiocul s-ar fi nascut din mormantul unei fete udat cu lacrimi de catre iubitul ei, pe care il chema Busuioc.
Tot traditia cere ca busuiocul sa fie tinut la icoana, purtat la san, inchis intr-un medalion sau in geanta, deoarece reprezinta un adevarat talisman care te protejeaza contra farmecelor si atrage dragostea fiind simbolul fidelitatii si al relatiilor de lunga durata.
Fetele care se trezesc de dimineata, de Boboteaza, se stropesc cu apa sfintita si busuioc ca sa fie placute de baieti. De Anul Nou, duc la apa un manunchi de busuioc si il lasa pe mal, ca sa vada cel indragit ca este asteptat.
Lasand traditia la o parte, busuiocul, planta originara din orient (Pakistan, Thailanda), este un condiment apreciat, asociat de cele mai multe ori cu bucataria italieneasca. Florile, dar mai ales frunzele acestei plante, sunt folosite, proaspete sau deshidratate, pentru a da o savoare aparte mancarurilor.
Busuiocul este o sursa importanta de fier, calciu, vitamina A, continand si vitamina B6, magneziu, precum si potasiu.
Marius339 întreabă: