Vreau si eu niste cuvinte folosite in:
banat
transilvania
moldova
crisana
dobrogea
(ca de ex in moldova se zice papus-oi la porumb)
pls funda

Cioci= ciorapi
tepih= pres/ covor
corcofeica= cos de nuiele
harseu=harletz
a pune de chilin= a pune deoparte, separat
finchin=marar
grumpene=cartofi
colese=mamaliga
Ticlazau - fier de calcat (Ardeal)
A ciopartzi – a taia rau sau urat (a daraburi- facut bucati)
A imblati – a treiera
Bagau – tutun tinut la masea
Buiac – rasfatat, dezmierdat, ametit
Box – crema de ghete
Boactar – paznic de noapte
Crampa – tuica de prune fiarta cu chimion si zahar ars
Cauaci – potcovar
Catranit - nervos
Chilav – accidentat, lovit
Cipca – dantela facuta cu acul
Ghezas – trenul mocanita
Druga – sucitoare, facalet
Flustuc – a manca fara sa te saturi
Galitze – gaini, pasari
Gârlici – intrarea in pivnita
Hamnish – lacom, smecher
Handralau – barbat destrabalat
Jilau – rindea
Laibar – vesta de lana
Lepedeu – cearsaf
Mahar – om care se tine maret
Mastihoaie – mama vitrega
Modru – posibil
Ocos – bun de gura, sfatos, istetz
Pasat – faina de porumb nou, macinata mare
Pontosh – punctual, fix
Pozme – vorbe fara rost
Puiuc – sertar
Rumenele – ruj, cosmetice
Sâmbrie - plata din slujit
Sfârnar - negustor
Spilar – istet
Stelaj – raft, mobilier de bucatarie unde se pun vasele
Târnatz – coridor deschis
Tzitroame – lamai
Trutz – o painisoara micacoapta in cuptor
Tzucar - zahar
Din Ardeal mai exact judetul Mures
Lepedeul la care faci tu referire se pronunta Lipideu si este de fapt o tesatura groasa din lana care se aseaza peste pat ca un fel de patura.
Cujma- caciula barbateasca de iarna
colop - palarie de vara
Ulcica - cana
Moshini- chibrite
uiosh - haina groasa de iarna
botz (ca nu am virgula la t tongue) - minge de mamaliga care in interior are branza de burduf
Glaja - sticla
cucuruz - porumb
porodici - rosii verzi, necoapte
picioishi - cartofi
a se haii - a cadea
gabanash - magazie
blid - farfurie
fideu - plita sobei
coparsau - sicriu
tinda - hol, sufragerie
bolda - bodega
naframa - basma
ojina - pranz
conie sau grajdiutz - bucatarie de vara
bolunda - nebuna
natarita - tampita
a sudui - a certa
poiata - grajd
bumbi - nasturi
harletz - cazma
Mutelca=piulita de surub
cherpedin=chirpidel= cleste de scos cuie
lubenita=pepene verde
boraci=un fel de burghiu de dat gauri in lemn
hrujan=stiulete de porumb
cucuruz=porumb
rasarita=floarea soarelui
bîtu=bunic
bîta=bunica
jimbla=paine alba mare
rîtan=porc
chiler=bucatarie de vara
ițari=pantaloni taranesti
jiletca=vesta barbateasca
Te ajut cu ceva regionalisme din Oletnia:
lubeniţă = pepene verde
chiser = teslă
chindie = pe la apusul soarelui
pătul = un fel de şopron unde se ţin cerealele
taier = farfurie, blid
terezie = cântar
dragavei = ştevie
cocean = cotor, ştiulete de porumb desfăcut
ogeac = o încăpere în care se afla vatra
ţest = un fel de capac din metal, unde se cocea pâinea
cunie = bucătărie sau încăpere tot făcând parte din bucătărie
blană = scândură
macat = cuvertură din lână
Zuin=leagan
chindeu=shtergar, prosop
tulau= 1. (strict la mine in localitate si imprejurimi) tulpina uscata a porumbului
2. stiulete de porumb
hîrb= fie cu sensul de oala de ceramica, fie cu sensul de ghiveci de flori.
catrafuse= haine
bruş= bucata din glie, bulgare de pamant
rîză=ata, sfoara, haina
lădoi=piesa de mobilier cu capac in care se dormea. pe timpul zilei era folosit ca loc de sezut, fiind capacul lasat.
şipot=izvor, loc de unde se ia apa de baut
vălău=troaca in care se pune apa pentru animale.(oare troaca stii ce inseamnahee hee)
scunchie(exact asa se pronuntza)= liliac(floarea)
progadie=cimitir
ai=usturoi
chiparca=ardei
părădăi=rosii
chisătura=slanina macinata
a chisa= a macina
şpais-şpaiţ(nu stiu exact care e forma)= camara
plinicar=magazie de cereale
hei=deal
puturos=lenes
a lumina= a trăzni=a fulgera
a durdui= a tuna
naduşeala=canicula
adudat= transpirat
bolda=magazin
hăbăuc= nebunatic

pa funda?