Intai trebuie sa intelegi ce e aia o actiune. Orice companie este infiintata de unul sau mai multi oameni (asociati). Si orice companie are nevoie de finantare, adica de un capital social initial, asa i se spune. Dar de obicei, capitalul social initial nu este de ajuns pentru finantarea unei companii. Astfel, dupa ce compania isi vinde produsele si serviciile, isi mai mareste capitalul ei, incorporand o parte din profitul pe care l-a realizat. Pe langa capitalul social initial si profitul reinvestit, compania tot mai are nevoie de finantare pentru a-si sustine activitatea. Asa ca poate recurge la indatorarea de la banca.
Sau daca este vorba despre o companie mai mare, adica o societate pe actiuni, care este deja matura pe piata si are deja o situatie financiara buna, aceasta poate apela la finantarea pe piata de capital. O companie de tip societate pe actiuni inseamna ca este detinuta de mai multi actionari, care au contribuit cu fonduri la capitalul firmei si care, pe urma, au pretentii la o parte din profitul acelei firme, dupa distribuirea acestuia. Ca sa vedem cat anume dintr-o companie detine un singur actionar, apelam la procente. De exemplu: actionarul A detine 15% din companie, actionarul B are 25%, actionarul C are 25%, si actionarul D are 35%. In total, toti actionarii impreuna detin 100% din companie.
Ca firma sa obtina finantare de pe piata de capital, unii actionari din companie trebuie sa-si miscoreze procentul de participare in companie si astfel, acel procent de proprietate asupra firmei il cedeaza unor investitori institutionali (adica, institutii majore de investitii finanaciare sau banci mari de investitii). Aceste institutii de investitii cumpara o parte din proprietatea firmei, adica ei devin actionari. Asta se numeste procesul de listare pe piata de capital. Si astfel, firma face rost de capitaluri noi.
Pe urma, acei investitori institutionali vand mai departe actiunile lor pe bursa catre publicul larg. Si le da posibilitatea oamenilor sa detina o parte (mai mica) din acea companie. Cand firma a vandut actiunile catre investitorii institutionali, le-a vandut la un anumit pret de inceput (valoare nominala), care este fix. Dar apoi, cand acei investitori mari au vandut mai departe actiunile lor pe piata libera, acestia le-au vandut la un pret de piata, care difera de pretul initial la care au cumparat ei.
Si cum ai vazut si tu, pretul de pe piata al unei actiuni la bursa fluctueaza mult, in functie de cerere si oferta, deci acest pret poate fi chiar si mai mare decat valoarea nominala initiala. Sau poate scadea, cand participantii de rand de pe bursa vand actiunile companiei respective. De obicei, lumea vinde actiunile unei companii din 2 motive majore:
a) fie participantii de pe bursa care detin actiunile unei firme cred ca pretul a crescut foarte mult si nu mai are potential de crestere, asa ca vor vinde actiunea atunci, ca sa obtina un castig inainte ca preturile sa se prabuseasca,
b) fie participantii de pe bursa care detin acea actiune afla ca firma a inregistrat recent o situatie financiara proasta.
Cam de asta vinde lumea, in general. Si daca tot mai multa lume vinde actiunile unei companii, pretul lor va scadea. Dar niciodata nu va scadea mai mult decat 0. Daca pretul actiunii scade foarte mult, firma poate da de inteles ca are probleme financiare. Si astfel, poate intra in insolventa si apoi chiar in faliment. In acest caz, cand firma listata la bursa inregistreaza o situatie financiara proasta este scoasa de pe bursa, iar participantii nu ii mai pot cumpara actiunile. Deci, implicit, nu se va putea ajunge la valori negative ale actiunii, fiindca Bursa de Valori intervine si penalizeaza acele companii. Bursa de Valori monitorizeaza mereu activitatea de pe piata de capital si situatia financiara a companiilor. De asta, a si instituit niste standarde foarte riguroase pe care firmele trebuie sa le intruneasca ca sa poate fi cotate la bursa. De asta, vezi la bursa romneasca doar firme, desi putine, care sunt mari, mature, care se presupune ca nu un risc de faliment. De asta, poti sta linistit, nu trebuie sa aduci tu bani din buzunar ca asa salvezi firma de la faliment.
Apropo, sa luam exemplul in care firma intra in insolventa, adica are niste datorii foarte mari pe care nu si le mai poate permite sa le plateasca din fondurile pe care le are. Atunci, statul afla despre aceasta situatie. Si bancile afla despre asta. Dar si Bursa de Valori afla despre situatia proasta a companiei, asadar o scoate de la listare pentru a nu crea discrepante pe piata de capital. Cand firma intra apoi in faliment, este obligata sa isi vanda tot ce detine, adica toate activele ei. Din banii de care a facut rost este obligata intai sa-si plateasca creditorii, apoi taxele si impozitele restante la stat, apoi furnizorii, clientii pagubiti etc.
Si doar daca mai ramane cu ceva din acei bani, abia apoi isi mai plateste si actionarii. Asa e regula. Dar doar pe acei actionari majoritari din companie. Adica, practic, acei actionari majoritari pun mana pe banii care au mai ramas, dar de obicei dupa un faliment, nu prea mai raman bani dupa plata datoriilor. Si doar daca actionarii aia mari mai vor sa reia afacerea de la zero, ei sunt cei care trebuie sa vina cu bani de-acasa, nu tu sau ceilalti participanti de pe bursa, care ati detinut o parte minimala din companie. Cam asta e explicatia, in mare.
Valoarea actiunilor este valoarea estimata pe moment a unei parti (actiune) dintr-o afacere.
Aceasta valoare poate creste (daca afacerea merge bine) sau poate scadea (chiar si aproape de 0, daca afacerea merge prost).
Valoarea actiunilor nu poate deveni negativa (cu minus), fiindca bursa opreste tranzactionarile care scad la 0.
Ca urmare, in cel mai rau caz, tu poti pierde banii investiti in actiuni, dar nu mai trebuie sa duci bani de acasa pentru acoperirea lipsurilor.