Ce părere aveți? În România poți începe o afacere care să meargă pe termen lung fără compromis? Întrebarea are legătură și cu replica Mântuitorului. "Isus a intrat în Templul Lui Dumnezeu. A dat afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei...și le-a zis: " (Matei 21:12-13)
Ordonare:
După relevanţă
În România poți începe o afacere care să meargă pe termen lung fără compromis? Da.
Cu Isus la templu întreabă-i pe prelații noștri care distribuie ceva vin la parohii și îi obligă pe bieții popi să îl cumpere. Sau cotizațiile ca să obții sau să te menții într-o parohie bună.
Răspunde
Da, ai putea, dar nu as vedea legatura dintre sursa biblica data si afacere.
Daca vinzi porumbei, atentie, in curtea Templului, in Curtea Neamurilor, numita asa pentru ca era deschisa oricui, inseamna ca esti talhar? Doar oamenii au nevoie de porumbei; nu discut aici utilitatea jertfei, important este ca voiau sa aduca jertfa. Ce era, sa se plimbe cu porumbei in buzunar? Daca venea, cum era cazul cu multi, din Sudul Mesopotamiei, de unde voiai sa ia porumbei? Hai sa recunoastem adevarul, Isus greseste grav impotriva moralitatii aici. Hai sa nu-l pupam in fund. Poate vindeau prea scump? Erau sute de vanzatori, e legea cererii si a ofertei, porumbeii erau foarte ieftini, dar aveai nevoie sa ii cumperi pe loc. Ia sa vedem, ce faceau schimbatorii de bani? Evreii veneau din toata lumea sa plateasca ''darea Templului'', cum ii spune in evanghelii, suma care nu reprezenta o cerinta legala, caci nu era impozit roman; nu voiau insa sa bage in templu bani cu imaginea cezarului pe ei, considerau ca ar fi idolatrie, asa ca schimbau cu moneda Tiriana, emisa de orasul fenician Tir, fara imagini umane, care avea dreptul de a circula legal, fiindca primise privilegiul asta de la romani. Asta nu e talharie. Nu te intrebi de ce nu i-a putut face nimeni nimic? Simplu, orice impotrivire s-ar fi intors impotriva lor, ai citit in evanghelii de iudeii al caror sange il amestecase Pilat cu sangele jertfelor lor; Pilat ar fi inchis templul profitand de scandal. Si-au lasat banii pe jos si au plecat cat mai in liniste, injurand ghinionul de a fi dat peste un provocator atat de talentat. Nu ai decat sa te iei dupa Isus, dar nu vei putea face afaceri, Va trebui sa traiesti din afacerile altora, in timp ce le vei considera ''pesteri de talhari''. Sau poti sa recunosti evidenta, Isus avea o prejudecata impotriva afacerilor gresita si antisociala, iar asta l-a condus la comiterea unei provocari si a unor daune in defavoarea proprietatii private, pentru care nu putea fi pedepsit.
Nu, niciodată, fără compromisuri, nicăieri în lume, nu doar în România, să deschizi o afacere nu poți!
Iar, în România, țara celor 1001 avize, regulamente, controale, dacă nu cedezi la un compromis ești eliminat de pe piața economică!
Salut
Daca ai idei bune și niște bani de investit, da, de ce nu? Sigur, trebuie să și ai idei bune cum am spus, sa faci o afacere care va tine și vei avea clienți mereu, cum ar fi un fast food spre exemplu, acolo vor fi mereu clienți. Dar trebuie sa te și pricepi la afacerea aia, sa faci ceva calitativ, sa îți facă plăcere să faci, nu pentru bani. Și legătură între chestia cu Biblia nu vad, eu sunt ateu și dacă ar fi după biblie, aș rămâne sărac toată viața pentru că nu cred in Dumnezeu, dar nu e așa. Nu ai nevoie de Dumnezeu să deschizi afacere, trebuie doar sa fii tu om cu cap, tu îți faci viitorul, nu Dumnezeu asta. Tu te vei bucura de ceea ce faci, nu el. Succes.
See you
Poți începe dar cu multe sacrificii. Nu vad care ii legătura dintre a începe o afacere și basme din cărți. Tu îți faci viata și faci alegeri, nu are legătura nimic in lumea asta cu Dumnezeu.
Referitor la Matei 21:12, 13...
Isus avea suficiente motive să spună despre comercianţii lacomi că transformaseră templul lui Dumnezeu într-o „peşteră de tâlhari". Pentru a plăti taxa la templu, evreii şi prozeliţii veniţi din alte ţări trebuiau să-şi schimbe banii străini în monede acceptate la plătirea taxei. În cartea sa The Life and Times of Jesus the Messiah (Viaţa şi vremurile lui Isus Mesia), Alfred Edersheim explică faptul că schimbătorii de bani obişnuiau să-şi înceapă afacerile în provinciile romane la 15 adar, cu o lună înainte de Paşti. La 25 adar, ei se mutau în Ierusalim, în zona templului, pentru a profita de pe urma afluenţei de evrei şi prozeliţi. Afacerile negustorilor erau înfloritoare, deoarece aceştia percepeau o taxă pentru fiecare monedă schimbată. Faptul că Isus îi numeşte tâlhari lasă să se înţeleagă că taxele lor erau atât de mari, încât aceştia nu făceau altceva decât să-i extorcheze pe săraci.
Așa după cum e șă normal, locuind departe de Ierusalim, unii nu puteau aduce cu ei animalele pentru jertfă. Toţi cei ce veneau cu animalele lor trebuiau să le ducă la un inspector de la templu, care le controla animalul în schimbul unei taxe. Deoarece nu doreau să rişte ca animalul să fie refuzat după ce-l aduceau de la mare distanţă, mulţi cumpărau un animal „aprobat" de leviţi de la negustorii corupţi de la templu.
Se pare că, într-o vreme, marele preot Ana şi familia lui au fost direct interesaţi de comercianţii de la templu. În scrierile rabinice sunt menţionate „bazarurile [de la templu] ale fiilor lui Ana". Câştigurile provenite din schimbarea banilor şi din vânzarea animalelor la templu constituiau una dintre principalele surse de venit ale familiei lui Ana. Un erudit afirmă că acţiunea lui Isus prin care i-a izgonit din templu pe comercianţi „viza nu numai prestigiul preoţilor, ci şi buzunarul lor". Oricare ar fi fost motivul, duşmanii lui doreau cu siguranţă să-l ucidă!
Aspectul practic ar fi, că pentru un creștin, locul de închinare și afacerile sunt două lucruri distincte. Nu trebuie să fie nici un amestec între acestea. Pe de altă parte, Isus condamna abuzul instituționalizat de la templu din vremea sa. Deși la o altă scară, am putea pune la îndoială moralitatea unora care în plină pandemie, au crescut exorbitant prețul măștilor de protecție. Este adevărat în afaceri discutăm despre cerere și ofertă, dar dacă sunt creștin trebuie să îmbin acestea și cu „iubirea de Dumnezeu și de aproape". Cu siguranță e mai simplu să nu ai norme morale înalte, să „calci pe cadavre", sunt convins că și cel care blamează normele emise de Isus este consternat când are de a face cu abuzuri, când este nedreptățit.
Isus spunea „să dăm Cezarului ce este al Cezarului", adică impozite și taxe fără a spune dacă acesta este corupt sau nu, dacă taxele sunt ușor de plătit sau nu. Dar el mai spunea, în același context, „să dăm lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu", cu alte cuvinte închinarea și ascultarea, care sunt primordiale. Dacă aș face afaceri eludând aceste două norme aș încălca însăși esența mea creștină.
Cu siguranță, în orice țară ai fi, nu ar fi ușor să menții o afacere profitabilă fiind atent la respectarea normei creștine și respectând legea. Ar fi greu dar nu imposibil. Am prieteni care au o mică afacere și trăiesc decent. Nu s-au îmbogățit, dar sunt independenți financiar, au conștiința curată și nu tremură când aud bătăi în ușă de frica controalelor.
''Faptul că Isus îi numeşte tâlhari lasă să se înţeleagă că taxele lor erau atât de mari, încât aceştia nu făceau altceva decât să-i extorcheze pe săraci'', spui mai sus. Prin asta, tu deduci ca pretul era oneros, din faptul ca Isus condamna practica aceasta; numai ca Isus nu spune lucrul asta; el condamna schimbarea banilor si vanzarea porumbeilor din alte motive. Gandeste-te putin! Darea Templului nu era o taxa oficiala in Imperiul Roman; era ceruta de preoti, dar acestia nu o puteau impune, daca evreii ar fi venit din Mesopotamia si s-ar fi vazut inselati, nu mai veneau si gata, caci exista deja cultul centrat in jurul sinagogii, care nu avea treaba cu Templul. Sa zicem ca era cum spui tu, si in Curtea Neamurilor se dadea moneda tiriana scump. O luai de afara, simplu. Si asa veneai, sa zicem, din Asia Mica, o luai chiar din Tir. Stiu, te-au indus altii in eroare, nu te acuza nimeni, dar sa sa judecam cu capul nostru.
Răspunde
Cu siguranță sinagoga avea rolul ei deosebit de important în viața unui închinător evreu, totuși israeliţii au primit porunca să se adune în locul stabilit ca centru al închinării în fiecare an cu ocazia a trei sărbători: Sărbătoarea Turtelor Nedospite, Sărbătoarea Săptămânilor (numită mai târziu Penticosta) şi Sărbătoarea Colibelor. Prin urmare, o persoană care își aprecia închinarea făcea acest efort de a se deplasa până la Ierusalim în ciuda situației de la Templu.
Israeliţii care locuiau în afara graniţelor ţării natale veneau de la mare distanţă pentru a participa la sărbători. La Penticosta din 33 e.n., mulţi iudei şi prozeliţi plini de apreciere au venit la Ierusalim din locuri precum Italia, Libia, Creta, Asia Mică şi Mesopotamia.
Filon a scris despre cei care veneau la Ierusalim: „Mulţimi fără număr din nenumărate oraşe vin la fiecare sărbătoare, unii pe uscat, alţii pe mare, de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miazăzi".
Isus nu a condamnat impozitul pentru Templu, ci taxa cerută pe schimbul „valutar".
În Mișna (Cheritot 1:7) este prezentată o situație din secolul I e.n., în care prețul unei perechi de turturele pentru jertfă ajunsese la un dinar de aur, echivalentul salariului pe 25 de zile al unui muncitor necalificat. Săracii puteau oferi ca jertfă turturele și porumbei, totuși chiar și prețul acestor păsări devenise exorbitant. Revoltat de ceea ce se întâmpla, rabinul Simeon ben Gamaliel a redus numărul jertfelor obligatorii. Drept urmare, prețul unei perechi de turturele a scăzut imediat de o sută de ori.
De asemenea e logic să condamne faptul că o clădire dedicată închinării este folosită pentru comerț.
(Apreciez că nu mă acuzi, dar se pare că mă judeci fără să mă cunoști.)
Ti-am explicat ca nu avea cum sa fie pretul monedei tiriene prea mare in Curtea Neamurilor, si nici Isus nu explica, el insusi, ca l-ar revolta rata de schimb. Am sa te cunosc in curand, nu iti face griji! Ce ma intereseaza voi cunoaste, fireste. Hai sa mai incerc odata. Era o problema in acceptarea darurilor pentru templu, caci asta erau de fapt, in monedele din imperiul roman: aveau chipul cezarului pe ele, si nu ar fi fost nenorocire, dar cezarul era zeu. Dar, din fericire, Tirul avea un privilegiu; circula o anumita cantitate de moneda Tiriana, fara nici un chip pe ea, tirienii insisi aveau de ceva vreme o problema de constiinta cu chipurile, asa ca iti schimbau unii in Curtea Neamurilor, dar puteai sa vii si cu moneda tiriana in buzunar, asa ca nu aveau monopol schimbatorii de bani, si oricum erau multi schimbatori, asa ca puteau pune o rata doar cu potin in avantajul lor, pentru ca iti era mai comod un pic sa o obtii la fata locului. In rest, nu vorbim de Europa Medievala, cu sute de suveranitati; avem o singura moneda, moneda romana, chiar si moneda tiriana si orice alta moneda licita circula liber la un curs stabil, asa ca o dai direct ca plata; in afara situatiei cu darurile pentru templul iudeilor, nu ai nevoie de schimbatori de bani in Imperiul Roman.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
