X poate să emită ce factură vrea, poate să ceară și luna de pe cer.
Executorul judecătoresc, acționează în baza unui ordin judecătoresc.
Judecătorul emite acst ordin în baza unei decizii luate la terminarea unui proces.
Ca X să dea în judecată pe Y, trebuie să aibă probe, căci procesul se judecă pe probe, nu pe povești.
Nu există contract, deci sunt povești și o factură despre luna de pe cer.
Și așa mai departe.
Ce treaba are executorul judecatoresc in aceasta fază? Daca nu exista nici un contract incheiat, totul tine de intelegere verbala. Daca Y nu vrea sa ii dea bani lui X, sub diferite motive(calitate, intirziere etc) X nu are ce sa-i facă. Daca il da in judecata isi face rău singur, pentru ca lucrarea a fost facuta la negru.
Daca Y considera pretul incorect, ar trebui sa discute cu X o reevaluare a acestuia si sa apleze la bun simt sa plateasca efortul lui Y in mod corect. Bunul simt n-are nici o treaba cu legea.
Daca nu vrea sa plateasca nimic, n-are decat sa se uite peste umar cand merge pe strada, vine ea si plata nici o grija.
Executorul poate actiona doar pe baza unei hotarari judecatoresti.
Hotararea instantei se da pe baza documentelor si altor probe depuse in dosar.
Daca X face dovada lucrarilor executate si acceptul tau pentru lucrari (acceptul este si daca ai lasat sa se lucreze in casa ta! ), atunci poate solicita obligarea lui Y la plata lucrarilor, la care se vor adauga dobanzile + penalizari de intarziere + cheltuielile de judecata + cheltuielile de executare (care, laolalta, pot insuma chiar mult mai mult decat contravaloarea lucrarii originale! ).
Cu executor judecatoresc nu are ce sa rezolve X.
Dar daca nu ma insel, il poate actiona in instanta pe civil. Acolo se iau in considerare si contractele orale.