Din singuratete, du-ma!"...in desime as adauga eu, fiindca poezia aceasta imi pare un strigat al unicului,al singuraticului sau insinguratului, simbolizat prin repetatul cuvant "punct":fiecare strofa se incheie cu o definire a acestuia:substanta nedefinita,mai degraba iluzorie decat reala,a toamnei, urlet si tipat, sugerand revolta, dar incheiat in materie.Readuci la viata multe cuvinte abia stiute candva, dar rimele nu-s foarte reusite si chiar ritmul schioapata de carteva ori.Cu toate acestea mesajul poeziei imi pare clar:e aspiratia,e visul unui singuratic de a se regasi in multime, e plansul "punctului"dupa "desime", asa cum spuneam.Nu spun ca poezia e perfecta :ai scris altele si mai bune; dar atat vreme cat transmite cititorului o traire, cel ce a scris-o e, cu siguranta, poet autentic.Mai asteptam, Adrian; marturisesc ca am intrat pe blogul tau si pot spune cinstit ca multe poezii bune si foarte bune sunt acolo.M-as bucura mult sa publici si sa-ti aflam cartea prin librarii.Numai bine.
Eu, nefiind la fel de cultivata precum tine, pot spune ca suna precum acele poezii scrise de mari poeti. Doar ca sunt multe cuvinte rare iar intelesul nu e foarte accesibil. Seamana cu poeziile lui Bacovia. Nici ale lui nu le prea inteleg
Felicitari! Imi place ce am citit. Am citit si rascitit versurile postate de tine, si pot spune ca... mi-a placut dom'le Din ce a postat userul April, am inteles ca mai ai ceva surprize, undeva, pe un blog. Am sa intru si eu. Curiozitatea
Baco-Nichito-Eminescio... Sentimente confuze, cu usoara tenta depresiva. Am vrut sa-ti las niste comentarii pe blog, dar... cica n-am cont. Cat ma costa logarea?