Am citit-o cu ani în urmă, cu mult înainte să înceapă nebunia cauzată de apariţia filmului, o aşteptam de o mie de ani, tot citisem şi auzisem despre cartea asta, pentru mine reprezenta un fel de Holy Grail al genului fantasy... mi s-a părut pe măsura aşteptării, totuşi, trebuie să recunosc, ecranizarea i-a dat o nouă dimensiune, a fost una dintre excepţii, de obicei cărţile îmi par mai bune decât ecranizările lor. Ce am învăţat? Binele învinge răul dar e nevoie de sacrificii, prietenia şi loialitatea sunt de nepreţuit, oamenii au nevoie să viseze, de aceea cărţile fantasy vor avea mereu succes iar un autor ca Tolkien(şi ca amicul său CS Lewis, creatorul Narniei) poate deveni mai important decât unul care a luat premiul Nobel pentru literatură...
Anonim,
Nici nu stiam ca urmeaza o ecranizare a cartii Hobitul. Pana acum nu asteptam un film, si daca tu ai dreptate, acum il astept.
Sergione,
Super. Si eu am ramas extrem de uimit cand gaseam atata semnificatie profunda. Aproape tot timpul ii vedeam desenat ca o linie paralela cu crestinismul - si cum ar fi spus Lewis, singurul punct comun era autorul.
Ma tem ca nu exista un raspuns asteptat la aceasta intrebare. Fascinant ar fi prea putin spun. Mitologia izvorata din eruditia lui Tolkien este cu mult mai complexa decat ni se infatiseaza in Stapanul Inelelor. Cititi si Hobbitul, Silmarillion si Roverandrom, de asemenea aparute in romaneste; procurati editiile extinse ale trilogiei LOTR si asteptati cu mare interes ecranizarea Hobbit-ului, pentru anii 2011 si 2012.
Da, mi-a placut. E genial. Nici nu stiu cu ce sa incep: plasticitatea descrierii, amploarea detaliilor care aproape ca face iatoria verosimila, intelegea adanca a emotiilor si sentimentelor omenesti sau doar atmosfera generala a povestii.
Ce am invatat? Ca binele invinge raul, dar nu il poate distruge niciodata complet. Desi prietenia si loialitatea nu sunt totdeauna de ajuns ca sa iesi triumfator, merita sa faci sacrificiul de a fi loial prieteniei. Sigur ca oamenii au nevoie sa viseze, dar o himera, oricat de frumoasa ar fi ea, nu cred ca e neapararat mai importanta decat alta. Cred ca s-au prins toti cei care au citit comentariile ca fac apel la ceea ce a scris aqualuna. Tolkien nu a scris cartile ca sa avem noi vreo revelatie morala, ci pentru simpla lor frumusete. (Cititi scrisoarea de la inceputul Silmarillion-ului) Si cred ca mare parte din frumusetea lor consta in faptul ca nu exista o "semnificatie profunda". Si nu, sergione, nu e o alegorie a crestinismului. De unde ti-a venit ideea asta?
Da, vor ecraniza Hobbitul - http://www.imdb.com/title/tt0903624/.
Era sa uit, Roverandom este o poveste pentru copii (mici). Nu are legatura cu Pamantul de Mijloc. Ca sa nu existe confuzii.
L-am citit ceva mai demult (acu vreo 4 ani in original). Dar iti recomand sa citesti si Silmarillion-ul, mitologia din spatele LOTR. Eu abia ce m-am apucat de el, dar ma ajutat (culmea!) sa inteleg cateva aspecte legate de crestinism, in special partea de geneza.
LisaJulie întreabă: