Foaie verde şi-o alună,
Bună ziua, ziua bună,
Ia deschideţi porţile,
Să intre căpriţele.
Ţa, ta, ta, căpriţă ţa,
Nu te da, nu te lăsa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa,
Capra noastra-i cu mărgei,
Cu cercei cu catifelii,
Joacă vesel căpriţa,
Toţi is bucuroşi de ea.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Nu te da, nu te lăsa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Şi plecai şi eu la târg,
Pe căpriţă ce s-o vând,
Şi mergând pe drum, mergând,
Aud din urmă strigând:
Cumpărătorul:
- De vânzare-i capra bade?
Ciobanul:
- De vânzare!
Cumpăratorul:
- Şi cât vrei pe ea?
Ciobanul:
- 1000 de lei!
Cumparatorul:
- E blândă, nu împunge?
Ciobanul:
- E blândă, nu împunge.
(Capra îl împunge pe cumpărător).
http://Versuri.ro/w/ptb7
Cumpărătorul:
- Eu îţi dau 500 de lei pe ea pentru că împunge.
Ciobanul:
- Decât să-mi dai 500 de lei pe ea, mai bine îi dau un par în cap. (O loveşte uşor cu băţul,
capra cade şi nu mai mişcă).
Alaiul:
- Valeu, capra noastră a murit!
Ţa, ta, ta, căpriţă, ţa,
Te-o lovit vreo boală grea,
Sau pe unde-i colindat,
Veste rea tu ai aflat.
Ciobanul:
- Baa... da capra nu îi moartă şi nu din pălitură. A leşinat, ce din cele ce-o aflat.
Alaiul:
Scoală tu căpriţa mea,
Faptele s-or îndrepta,
Şi-acum haide să plecăm,
Şi-alte case colindăm,
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Nu te da, nu te lăsa,
Ţa, ţa, ţa, căpriţa, ţa.
Duduc întreabă: