Doresc povesti de groaza reale sau intamplari paranormale care vi s-au întâmplat.
Iti povestesc eu o intamplare, insa nu e paranormala ci ciudata, ii s-a intamplat tatalui meu cand era copil, intr-o zi bunica mea l-a trimis pe tatal meu sa cumpere o cutie de lapte si 10 oua de la un magazin de cartier, magazinul se afla la vreo 2-3 strazi distanta de casa tatalui meu si nu era prima oara cand se ducea sa cumpere lucruri de acolo, dupa ce a cumparat ce ii s-a cerut a dat sa se intoarca acasa, a trecut printr-o strada si deodata a nimerit intr-un loc necunoscut pentru el, nu recunostea casele din jur si nu stia incotro sa se duca, de parca ar fi nimerit intr-un loc total diferit, nu era oameni prin preajma sa ii intrebe pe ce strada se afla si nu stia cum sa iasa de pe strada aceea, avea mai multe alei care duceau spre alte strazi dar niciuna nu duceau spre casa lui, s-a invartit de 3-4 ori pe acele strazi necunoscute pana cand tot alergand, s-a intalnit din intamplare cu bunica, care se ducea dupa el la magazin sa il caute fiindca nu mai venea acasa si se ingrijorase deoarece plecase de mai bine de o ora si nu a aparut, culmea el nici nu realizase ca a lipsit atat de mult si a crezut ca nu trecuse mai mult de 10 minute, tatal meu i-a povestit bunicii despre ce s-a intamplat insa ea a crezut ca se ratacise si nu stia cum sa se intoarca acasa, dar nu avea cum sa se rataceasca pentru ca tatal meu obisnuia sa hoinareasca tot orasul cand era copil de dimineata pana seara, stia tot orasul ca in palma cand avea 11 ani si mai ales ca pe vremea aia orasul era mult mai mic, nici pana in ziua de azi nu stie cum de a ajuns pe strazile acelea necunoscute, fiindca mereu trecea pe acolo si nu le-a vazut vreodata, uneori mai vizita strazile acelea de langa magazin ca sa vada daca nimereste din nou in acelasi cartier necunoscut ca atunci insa in mod ciudat, nu a mai reusit sa gaseasca acel cartier, de parca ar fi disparut pur si simplu.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Elev anul intai de liceu. De la liceu pana in satul bunicilor mei schimbam doua rate (Autobuze IRTA). Iarna grea cu zapada de peste un metru. Prima rata a intarziat din cauza alunecusului (urcam o panta destul de inclinata, peste 30 grade). Am coborat intr-un sat la 12 Km de satul meu si am luat-o pe jos cu geamantanul greu in mana, peste dealuri. Ajung pe culmea ultimului deal, apoi era o vale si urcam in satul meu. Pe vale, lateral stanga, la circa 800 metri, un lup. M-am oprit si am scos din geamantan un cutit de doi lei (pe atunci).
Ceva asemanator cu asta: https://www.emag.ro/......D9KRQVBBM/
Stiam ca nu ma ajuta prea mult acel cutit dar era totusi un punct de sprijin in cumpana vietii. Lupul s-a uitat parca ar fi zis: Baaa! Esti prost? N-am treaba cu tine si a plecat in calea lui.
Nu-ti spun cu ce frica am mers catre casa!
De atunci am preferat sa ma duc cu trenul (doar iarna) in alt oras mai departe si de acolo sa merg cu rata. Pentru drumurile de vara mi-a facut un ciomag cu maciuca si ghinturi ascutite de fier. Pe atunci, inca, mai erau paduri si lupii haladuiau prin ele. Acum au grija guvernantii sa nu mai fie paduri si, cu timpul, vor dispare si lupii. Dumnezeu sa ne ajute!
Răspunde
M-au invadat extraterestrii, m-au facut regina lor (schimbare de secz) si apoi... aaaaa, deja am scris prea multe, restul e confidential 
dar a fost horrrrrror man, horrrrrror rauuuuuuuu... AUUUUUUUUUUUUU
Sa-ti spun de tura de 9 ore si fara pauza de masa? Sau de factura neplatita si avertismentul de debransare?
Astea nu se zic, se traiesc, altfel nimeni nu le crede, pana cand li se intampla si lor.
Mergeam spre munca in august in vremea stundetiei, pe vremea aceea vindeam ziare si drumul meu trecea prin gara orasului in care locuiesc (mergeam pe jos pentru a economisi banii dati pe biletele de la transportul in comun).
Cum mergeam pe peronul garii am vazut imbulzeala pe primul peron si doi politisti care incercau sa indeparteze lumea. Am trecut pe langa ei si am vazut un torsul unul barbat fara cap si fara picioare pe liniile de caale ferata, capul la cateva zeci de metri mai departe iar picioarele la 2 metri de tors, cu matele imprastiate pe o suprafata de aproximati 2 metri patrati.
Pentru a nu intarzia la munca am plecat mai departe, dar banuiesc ca pana cand a venit politia criminalistica sa ia probe si declaratii s-a imputit.
Vantul batea in acea zi dinspre gara catre chioscul unde vindeam ziare. Pana cand am terminat programul in aer a mirosit putregai. Cand m-am intors singura urma ca ar fi existat ceva era niste nisim imprastiat pe piatra pentru a masca sangele.
Poveste 100% reala.
Realitatea este că Meșterul Suprem a lăsat pământul în grija noastră, iar un lucru important pe care mulți nu îl observă este că aparițiile paranormale cu proveniență energetic-spirituale se datorează faptului că din emisfera ta cu proveniență paternă se creează o conexiune între tată - fiu ce tine loc și se interpretează ca înger ori demon în funcție de starea spirituală pe care tu o deții. Ideea e că această conexiune între persoane generează în cealaltă dimensiune trăită de tatăl tău de exemplu o dispută cu un oarecare seamăn cu care tu obișnuiești a împărtăși propria energie în una din zilele vieții sale încât vei putea să-ți dai seama că anumite persoane din viața ta și a sa coincid ca, caractere, spirit, ceea ce reprezintă faptul că timpul nu există și totul se întâmplă paralel în viețile celor de același gen; fiind tată, frate și rude apropiate. Fii cuminte și joacă-te frumos cu spiritele.
Off topic:
E interesant ceea ce ai spus si am reusit sa cuprind putin profunzimea dar n-am inteles de ce spui ca e vorba de "tata - fiu", adica lucrurile astea se intampla in general intre oameni, fiecare fiind în dimensiunea lui. Daca te rog sa explici mai mult sper ca nu iti iau din timp 
On topic:
Am foarte multe întâmplări de felul acesta dar n-ar fi bine sa iti povestesc nici una pentru ca nu cunosc ce baza spirituală ai, iar daca credinta ta nu are temelia puternica a Domnului Isus nu vei intelege sau vei intelege gresit. Daca iti doresti putem vorbi in privat
Răspunde
Da, eu certific faptul.
Conexiunea între cei paterni există și transmit date, gânduri bune, rele, acțiuni ce ei au trăit în tinerețe și vor mai trăi deoarece există în gena ta, iar ceea ce determină să nu crezi este definiția timpului exprimată de om.
În punctul meu de vedere timpul este o simplă viziune și decât o măsură de calcul a mișcării rotative a pământului și nu doar.
Văzând timpul precum niște CD-uri suprapuse, viata ta fiind sus iar jos nativii tăi, vei constata că mesajele și sentimentele trăite de părinții tăi în paralel cu viata ta excluzând timpul (inexistent) vei constata că ei sunt îngerii tai și dealtfel trăiesc în aceeași emisferă energetică și formați o echipă în același spațiu aparent lăsat ca o bucata de pământ ce Dumnezeu a lăsat să se vadă ca fiind în acest spațiu cosmic unde totul este precum a dorit el să vedem dar dealtfel este diferit sufletule.
Cei ce dețin cunoștințele spirituale și pot crea destine prin alianță, de exemplu când te căsătorești ori ești înfiat cu anume interes, pot ajunge în viața părinților tăi în timpul trecut ajutându-i ori nu pentru a creea destinul dorit.
Idee e că sunt mulți hoți la putere aparent și creează denivelări spirituale după bunul plac, iar lumea a inventat religia pentru a face conexiunea direct cu Dumnezeu ceea ce mi se pare extrem de abuziv, deoarece el deja a creat destin prin nativii tăi. E absurd.
De exemplu, dacă vreun părinte anterior a avut probleme cu divinitatea iar Dumnezeu la întrerupt din viață iar tu nu primești mesaje din partea lor într-o anumită epoca a vieții înseamnă că el nu dorește a se repeta istoria lor în destinul tău, după care ei vor apărea în vecinătatea ta sub forma de înger ori demon pentru îndrumarea corectă ori nu, asta depinzând de tine. Sunt spirite și nu pot face nimic fizic doar influențând în funcție de conștiința fiecăruia și există decât în viziunea ta, ceea ce anumiți din jur te vor considera nebun pentru conversația cu presupușii ce aparent în viziunea lor poate apărea ca fiind un copil, un bătrân ceea ce provoacă contradicții în societate și vecinătate argumentând lucruri ne adevărate despre tine în funcție de respectivul spirit ce probabil dorește a-ți croii destinul adecvat ori nu.
Da, înteleg. Trec printr-o situatie asemanatoare. Am un anumit "demon" care sta pe capul meu si simt ca este ceva ce tata i-a dat naștere.
Nu stiu exact care este crezul tau, dar mai departe ca o rezolvare in perspectiva mea este credinta in Dumnezeu care a spus ca va lupta pentru noi, noi trebuie sa stam "in cetate".
Iti multumesc pentru timpul acordat! >
Simplu și referitor la filme spui tu din ce există în realitatea trăită de fiecare în parte. Spune că nu era de înțeles textul pentru viziunea descrierii și mulțumesc (dacă dorești) că nu îți adresez opusul a ceea ce tu transmiți! De exemplu nu mai dau nici un exemplu.
Să stăm în ce tate!? Era o întrebare.
Nici el nu știa exact și era întrebare să știe preferințele tale.
Eu Tate de exemplu în Brașov Tate sau la Iași. Și demonul dacă există și persistă a fii vampir încearcă să îl înțelegi și în timp ce încerci asta, nu judeca ceea ce vorbește pentru că frazele sale reprezinta ceva ce nu te privește, datorită faptului că vei înțelege distorsionat pentru că divinitatea cenzurează discuții.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
