Cand si pentru ce a fost ridicat Zidul chinezesc? dau fundita primului raspuns corect:);)

Question

Iama · Accepted Answer

Zidul chinezesc, uriaşa construcţie în lungime de peste 3 000 km, plecînd din golful Po-Rai, depăşind Pekinul pe la nord şi conturând pustiul Gobi pe la sud, prevăzut cu turnuri, lat de 6-12 m şi înalt de 10 m, a fost zidit începând din secolul lll î.e.n. din porunca împăratului Şe-Huan-Ti, în scopul apărării Chinei de atacurile triburilor mongole dinspre nord. A fost refăcut de mai multe ori în decursul veacurilor. Forma sa actuală datează din timpul dinastiei Min (sec. XIV—XVII). vreau fundita

elena · Answer

In timpul dinastiei Qin a inceput construirea a ceea ce astazi denumim "Marele Zid Chinezesc" si a fost ridicat  pentru a proteja zona de nord a Chinei de atacurile populatiei nomade Xiongnu.

petruI · Answer

Deci eu sincer nu mai stiu cand da vreau sa zic ca pentru aparare deoarece asa era mult mai uror de tinut inamicul la distanta

cosmin21 · Answer

Marele Zid Chinezesc (chineză  万里长城/萬裡長城, Wànlĭ Chángchéng „10.000 Li lungime a zidului"; chineză 中国长城/中國長城, Zhōngguó Chángchéng „Lungimea zidului") este o construcție strategică de mii de kilometri lungime, cu rol de apărare. Zidul a fost construit cu scopul de apărare a graniței imperiului chinez contra atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei. Este o construcție gigantică considerată după volum ca cea mai mare de pe glob, cu o lungime controversată, după datele mai recente ar fi avut o lungime de 6 350 km, zidul principal având 2 400 km lungime. Zidul a fost construit după un sistem care leagă între ele mai multe fragmente de vârstă diferită. Lungimea zidului declarată de China se consideră exagerată, la 10 000 de unități Li de lungime, se consideră în calcul 1 Li = 575,   5 m ceea ce ar corespunde cu cca. 5.755 km.Prima porțiune a zidului a fost construită probabil în a doua jumătate a secolului V î.e.n. în timpul dezbinării Imperiului chinez (475 - 221 î.H ) cu scop de apărare împotriva nomazilor din nord.

În anul 214 î.H, împăratul Qin Si Huangdi permite să se construiască prima parte a zidului de la fluviul Galben ca apărare față de poporul nomad Xiongnu (numiți în Europa huni). Spre deosebire de zidul construit mai devreme care se întinde și în văi, zidul acesta era construit numai pe crestele munților. Din lipsă de argilă s-a folosit la construcția zidului numai piatră așezată pe straturi. Din acele timpuri zidul a fost mereu reclădit, atingând în timpul dinastiei Ming lungimea maximă. În anul 1493 a început împăratul Hongzhi construcția zidului dinastiei Ming care servea ca apărare contra mongolilor și pentru o supraveghere mai bună a drumurilor comerciale, ca porțiunea centrală a drumului mătăsii, pe crestele munților începându-se o construcție deosebit de costisitoare. Mortarul folosit era produs din piatră de calcar arsă amestecat cu amidonul din orez. La construcția interioară a zidului se folosea un amestec de argilă nisip și piatră cioplită. Grosimea zidului este foarte diferită, astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 și 8 m, la coama zidului 8,   iar la bază 10 m grosime. La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m înălțime cu rolul de observare, transmitere de semnale și depozit de arme. Se apreciază ca ar fi existat cca. 25.000 de asemenea turnuri integrate în zid și 15.000 de turnuri pentru semnalizare care făceau legătura cu capitala situată lângă Kashgar. Codul de semnale era simplu, dacă se observa agresorul se făcea foc în turn. Construcție gigantică a lumii antice, Marele Zid Chinezesc măsoară 10.000 de kilometri lungime, fiind și astăzi "cel mai lung zid de pe Terra". Nu se știe cu exactitate care din formațiunile statale chineze a hotărât înconjurarea teritoriului său cu valuri de pământ și piatră. Pentru a-și proteja statul pe care îl unificase, primul împărat al Chinei, Qin (221-210 î.Hr.) poruncește să fie legate între ele fortificații clădite de predecesorii săi. Astfel va înainta atât spre est cât și spre vest, pe o lungime totală de circa 5.000 kilometri, realizând cel mai lung zid ce va deveni, ulterior, celebru. În timpul următoarei dinastii, Han (206-220 i.Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est și spre vest până la o lungime de 10.000 kilometri lungime. Suferind stricăciuni mari de-a lungul unui mileniu, Marele Zid Chinezesc a fost refăcut pe circa 6.400 kilometri în timpul dinastiei Ming (1368-1644), dinastie ce a fixat și capitala statului la Beijing (forma în care s-a păstrat până astăzi). Șerpuind pe crestele munților și ale dealurilor, dar și prin văile adânci, zidul, prevăzut din loc în loc cu forturi cu aspect paralelipipedic și turnuri înalte de apărare, are o înălțime de 8 metri și o lățime de 6,   5 metri. Pavat cu piatră, era folosit ca șosea strategică dar și ca drum comercial.
Lăsat în paragină începând cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protecție guvernamentală din 1952,   fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mică porțiune din zid a fost reabilitată și accesibilă turiștilor.