Prin acuarelă se înțelege atât o vopsea, obținută din pigment pulbere amestecat cu liant (de obicei gumă arabică) și aditivi și diluată cu apă, cât și o tehnică picturală pe hârtie, sau o lucrare efectuată în această tehnică. Acuarela este o tehnică picturală în care vopselele se utilizează diluate cu mai multă sau mai puțină apă. Caracteristică pentru acuarelă este transparența culorilor. Lumina este dată de albul hârtiei, care este necesar să fie prezervat în zonele luminoase. Acuarelele sunt formate din patru componeți principali:
pigmenți, naturali sau sintetici, minerali sau organici, în general aceiași folosiți și în alte tehnici de pictură: pastel, guașă, ulei sau acrilic;
liant, de obicei gumă arabică, fiere de bou, miere sau sirop de zahăr pentru a ține pigmenții în suspensie și a-i fixa pe suprafața pictată;
aditivi, ca glicerina, care mărește transparența și timpul de uscare, fierea de bou, care mărește fluiditatea și difuzia, tragacant, amidon sau dextrină pentru îngroșare, respectiv fungicide pentru evitarea mucegăirii;
solvenți, în principal apă, dar uneori și alcool sau terebentină, substanțe folosite la subțierea sau diluarea vopselei în vederea aplicării și care se evaporă la uscarea picturii.
Creionul este un instrument de scris ori desenat, constituit dintr-o mină de grafit, protejată de un înveliș de lemn, plastic sau (mai rar) metal de formă cilindrică.