Exista barfe si discutii rauvoitoare. Psihologii le-au analizat si pe unele si pe altele si au ajuns la o concluzie interesanta. Nu atat barfele, cat mai ales discutiile rautacioase sunt nocive. Persoanele care manifesta o predilectie pentru asemenea discutii au probleme psihice. de ANDRADA FLORIA, Jurnalul National Casatoria printului Charles cu cea care i-a fost amanta timp de mai bine de 30 de ani, divorturile vedetelor din Romania sau din strainatate... Toate acestea se afla sub lentila critica a presei si dau nastere unor comentarii ale persoanelor apartinand tuturor categoriilor sociale. Insa barfa nu are ca principale victime personajele din lumea mondena, ci si pe vecinul de vizavi, colegul de serviciu, prietenii sau rudele. Tendinta catre discutiile de acest fel a fost analizata de psihologii italieni, care au ajuns la concluzia ca barfele sunt, de cele mai multe ori, manifestarile unei personalitati problematice. SPIRITUL CRITIC. Psihologii spun ca implicarea in vietile altora este o metoda de a crea noi relatii, dar, in acelasi timp, si de a dezvolta spiritul critic al celui care barfeste. "Barfa se naste din dorinta fiecaruia de a abate atentia de la sine catre ceilalti", precizeaza doctorul Enrica Beringheli, psiholog si psihanalist italian. In plus, discutiile despre altii ne fac sa ne detasam de lucrurile care ne fac sa ne simtim inferiori. Spre exemplu, atunci cand condamnam zgarcenia vecinului ne simtim foarte generosi, chiar daca noi nu am facut nici un gest de generozitate. "Barfele si discutiile rauvoitoare merg impreuna: primele pastreaza legatura cu realitatea, celelalte se pot asocia cu minciuna si calomnia. Cei care barfesc nu vor sa isi distruga in totalitate victima, ci vor sa scoata la iveala ceea ce ei considera ca este adevarata identitate", adauga dr. Enrica Beringheli. EMOTII. La baza barfei, pe care englezii o numesc "gossip", se afla eliberarea emotiilor care pot varia de la fericire la manie. Insa aceste emotii sunt toate guvernate de invidie. Dr. Beringheli crede ca barfele, fie ca au ca subiect personaje celebre sau rude, reprezinta un mod de a da sentinte, de a ierta sau de a condamna, de a pune in prim-plan imaginea pe care ne-am facut-o despre ceilalti. Toate acestea pentru a scoate in evidenta faptul ca "eu oricum sunt mai bun". AVANTAJE SI DEZAVANTAJE Italianul Sergio Benvenuto a scris o carte ("Dicerie e pettegolezzi") in care arata ca "discutiile au o functie sociala: ajuta la crearea de aliante, la imbunatatirea relatiilor din interiorul grupului". Cel mai mare avantaj este acela ca "daca nu am vorbi despre altii, am fi obligati sa vorbim despre noi, sa ne aratam asa cum suntem de fapt". Si este mult mai sigur pentru noi sa nu o facem. "Insa, in realitate, de fiecare data cand luam o atitudine dispretuitoare in anumite probleme sau intelegatoare in altele, ne descoperim propria personalitate", incheie Sergio Benvenuto.