N-o să pot uita vreodată piramida de căpăţâni a Lapuşneanului, şi nici gloata înfometată din nuvela lui Negruzzi. Hidra cu o mie de capete care l-a înghiţit pe Moţoc nu este însă singura mulţime înnebunită din literatură. Evul mediu şi literatura română sunt bogate în răscoale şi protestatari cu furci şi topoare, însă nu toate mulţimile supărate aşteaptă cuminţi la porţile palatului pentru un ţap ispăşitor pe care să-l linşeze.
Spre exemplu, în 1984, Orwell vorbeşte despre cele două minute de ură ale fiecărei zile, când locuitorii Oceaniei se strâng cu scopul de a-şi exprima aversiunea faţă de duşmanii sistemului (în special Emmanuel Goldstein). Două minute de frenezie, în timpul cărora chiar şi cei lipsiţi de ură reală faţă de Goldstein, precum Winston, se lasă duşi de val: în mai puţin de 30 de secunde, devine doar un individ oarecare într-o mulţime înnebunită, gata să ucidă dacă e nevoie – fără să ştie exact pentru ce.
Într-un alt roman SF, în Trilogia Marte a lui Kim Stanley Robinson (citeşte cronica noastră aici), sub pretextul revoluţiei care îi va elibera de tirania corporaţiilor ce îi exploatează, oamenii se manifestă în cele mai neproductive moduri: întâi ies în stradă, apoi declanşează un război sângeros care prinde la mijloc civili şi distruge oraşe. Iar după ce abordarea violentă eşuează în mod evident, ei sunt pregătiţi s-o ia de la capăt: o a doua rebeliune, prin aceleaşi mijloace – distrugere şi haos, în loc să accepte posibilitatea unei revoluţii de catifea – pentru că adrenalina produsă de elanul revoluţionar e întotdeauna de preferat unei abordări raţionale şi pacifiste.
Mulţimea se revoltă până şi în Pianul mecanic a lui Kurt Vonnegut, într-o lume controlată nu de un sistem totalitar, ci de unul care, dimpotrivă, îi lasă pe oameni pe dinafară. Un sistem dominat de maşini - maşini care trebuie distruse. Şi totuşi, natura umană căreia îi place să protesteze fără să ştie exact pentru ce protestează, câştigă şi în romanul lui Vonnegut. Existenţa oamenilor este atât de legată de maşini, încât în final ei îşi dau seama că s-au revoltat împotriva unei părţi din ei înşişi. Degeaba.
Ne întoarcem puţin în secolul XX: în Pastorala Americană a lui Philip Roth, oraşul Newark e devastat de revoltele din 1967. 6 zile de distrugere şi violenţă care au ucis 26 de oameni şi au rănit peste 700, pe fondul tensiunilor rasiale dintre albi şi comunitatea de culoare.
Germinalul lui Emile Zola analizează mai îndeaproape protestele organizate: ne arată cum o grevă e un motiv bun ca oamenii să se adune pentru un scop înţeles şi susţinut de toată lumea în mod egal – şi cum totul se poate duce de râpă atunci când protestatarii o iau razna şi preferă să-şi exprime nemulţumirile prin distrugere şi violenţă, care nu le aduc, în final, nimic bun, ci doar le înrăutăţesc viaţa.
Prostimea nu este mai puţin distructivă atunci când e indiferentă: ca un organism cu o mie de ochi care se hrăneşte cu suferinţa altora, ea asistă cu gura căscată, ba chiar cu încurajări, la autodafe-urile din Memorialul mînăstirii a lui Saramago (execuţii organizate de Inchiziţia Portugheză), cu care romanul deopotrivă începe şi se termină.
Întorcându-ne la science fiction: mulţimii din Make room, make room! a lui Harry Harrison i-a ajuns cuţitul la os. Este gloata iraţională, săracă şi înfometată, care trăieşte în spaţii din ce în ce mai mici, împreună cu din ce în ce mai mulţi oameni, şi care nu mai are nimic de pierdut – decât propria viaţă.
În Cocoşatul de la Notre Dame, spre final, catedrala este asediată pe de-o parte de trupele regelui, şi pe de altă parte de hoţii şi cerşetorii de la Curtea Miracolelor – pe care mi i-am imaginat mereu ca pe o mulţime pestriţă, haotică, dezorganizată şi incoerentă.
La fel, spre finalul romanului Ivanhoe, în timpul asediului castelului Torquilstone, în ajutorul lui Ivanhoe şi a misteriosului Cavaler Negru, sosesc Robin Hood and his merry men, care sunt descrişi în roman drept o ceată nu tocmai organizată, dar destul de furioasă şi pusă pe asediat castele, departe de perspectiva romantică din cinema.
Ştim deci că mulţimea ca personaj colectiv nu e întotdeauna şi un personaj deştept. La fel ca ceata lui Jack din Împăratul muştelor, gloata e la fel de inteligentă ca cei mai proşti membri ai ei, dar la fel de violentă şi iraţională ca cei mai violenţi.
Daca atunci cand vorbim despre "desteptaciune",gandul ne duce,indeobste,spre luciditate si ratiune,atunci multimile,masele,gloatele nu sunt niciodata destepte; pentru ca ele sunt conduse in mod evident de irational,de inconstient,sunt impulsive si nestatorice,fiind tributare, in acelasi timp, caracteristicilor fundamentale ale neamului din care fac parte.Psihologii vorbesc despre caracterul feminin al multimilor iar din acest punct de vedere se pare ca multimile latine sunt mai feminine decat cele anglo-saxone. Fara a insista pe acest aspect,as zice ca multimea,raspunzand unor instincte primare este sugestibila si emotiva intalnindu-se,atat in literatura fictionala cat si in cea care isi are sursa in istorie, atat multimi furioase, dar si altele entuziaste sau adoratoare.Ma gandesc,de ex, la fascinantele multimi ce-si intampina "zeii"atat tacand mistic in Piata San Pietro, dar si la cele explodand entuziast pe stadioanele marilor concerte.Ma gandesc,in egala masura,si la uluitoarele multimi infricosate scoase in strada de dictatorii sud-americani,sau la cele inlacrimate absurd la moartea unui dictator asiatic.
Dupa aceasta, poate prea lunga introducere,as putea aminti si eu ateva multimi ramase in memoria colectiva a lumii,unele reale dar patrunse in literatura, altele fictive dar posibile. Iata care ar fi ele:
-Multimea biblica, receptiva inconsient la sugestiile clasei religioase a fariseilor.Va amintiti? Iisus e dus in fata lui Pilat,acesta intreaba multimea,potrivit tipicului:
"-Pe care dintre ei voiti sa-l slobozesc?
-Pe Baraba!
-Dar ce rau a facut?
Insa ei au inceput sa strige si mai tare:
-Rastigneste_l!"
La glasul ratiunii si logicii multimea e surda; si un hot e salvat iar un sfant rastignit...
-O alta carte insemnata a culturii universale ne vorbaste despre reactiile unei alte multimi,de data aceasta dovedindu-se ca o intamplare oarecare, dramatica, tragica sau chiar banala,, poate determina indivizii cu personalitati diferite sa se transforme intr-o multime cu suflet colectiv.In Roma Antica,ne spune Tit Liviu,matroanele se bucurau de cinstea tuturor cetatenilor si atunci cand una dintre ele,cunoscuta pentru virtutile sale e necinstita de catre un rege tiran,e vorba despre virtuoasa Lucretia, poporul intreg se pune in miscare."Intamplarea aceasta neobisnuita a rascolit pana in adancuri intreaga suflare din Roma", ne spune autorul.Multimea se aduna in jurul tatalui si al sotului ultragiat,inchide hotarata si amenintatoare portile cetatii, trimitandu-l in surghiun pe regele trufas si punand capat regalitatii romane, veche de 244 de ani...
-Multimea are o stare nestatornica si aceasta evolueaza pe masura emotiilor adunate; nimic nu parea imprevizibil atunci cand Napoleon a fost exilat pe Elba; dar atunci cand el evadeaza revenind pe neasteptate in Franta,multimile,cazute in stupoare la inceput,se repliaza si scepticismul se transforma treptat in entuziasm.:"Vive le roi!"de dimineata devine :"Vive L'Empereur!"spre seara iar cele o suta de zile isi fac debutul in istoria Frantei...
-In fine,ca sa aduc in discutie o multime pur fictionala,dar foarte posibil sa fi existat,e multimea ce-l intampina pe Stefan cel Mare la Hramul Manastirii Neamt,evocat de Mihail Sadoveanu in romanul "Fratii Jderi"; aici autorul surprinde un alt aspect al psihologiei multimii:faptul ca aceasta resimte, uneori, prezenta unei autoritati carismatice cu un sentiment aproape religios.Domnul moldovean isi fascineaza poporul si acesta traieste in prajma lui o adanca emtie,o sfiala si o adoratie ca in preajma unui sfant ocrotitor...
Respectand spatiul restrans al acestui site,as zice in concluzie, ca intreaga istorie a omenirii e presarata cu evenimente care vorbasc despre puterea multimii.S-ar parea ca "forta oarba a numarului devine singura filosofie a istoriei", cum spune un cunoscut psiholog.In ce ma priveste,insa, eu cred ca cea mai importanta forta care impinge inainte istoria este, totusi, personalitatea. Numai bine.
-"
Cred ca ar trebui sa disociem,din capul locului,intre gloata si multimea unificata la nivel psihologic de aceleasi idei, trairi si nazuinte si cu actiuni ulterioare indreptate in aceeasi directie.O gloata, ne spune DEX-ul este o multime(pestrita) de oameni stransi la un loc.De ce anume este nevoie spre a transforma o gloata intr-o multime psihologica? Ce ordoneaza gloata,cum spui tu? Ce face ca personalitatea individului sa se "dizolve"in cea a multimii spre a se naste acel "suflet colectiv",cu alte calitati decat cele ale indivizilor ce o compun,asa cum apa e un "element" nou, diferit de hidrogenul si oxigenul a caror combinatie ii dau nastere? Se pare ca impulsul initial in sensul coagularii tendintelor il poate constitui o intamplare,dramatica sau banala,nationala sau locala; indivizii se mobilizeaza,ajung in acelasi loc apoi o idee devine comuna si mobilizeaza lumea adunata in aceeasi directie.Ei bine, in acest moment se insinueaza sugestia dinafara, psihicul colectiv devine manipulabil.Se intampla foarte rar sa nu existe o constiinta exterioara care sa doreasca subtil si iscusit,sa aduca in folos propriu o energie, colosala fara indoiala, a unei mari multimi.Ca,mai tarziu,fie ca manipulatorul s-a inselat asupra psihologiei multimii,fie ca acesta si-a pierdut forta aratandu-se slab,el sfarseste prin a fi sfasiat de cei multi,e un alt aspect; multi"emanati"au sfarsit in ruina.Dar nu inainte de a se vedea un timp "pe val". Oricum,forta multimii e un motor in istorie,distructiv uneori asa cum mi se pare a fi ost Revolutia Franceza, dar constructiva in acelasi timp si eroica, fara indoiala.As vrea sa spun,insa,ca toate acesea nu sunt, pentru mine si generatia mea, doar niste teorii seci.Am experimentat personal apartenenta la o multim in 89; am iesit pe strazi, am strigat:"Nu va fie frica/Ceausescu pica!", am semnat pentru punctul 8 de la Timisoara,crezand,cu naivitate ca se va si aplica,am urmaritt,orbita nu atat de furie,cat de o sete de razbunare pentru toate umilitoarele dimineti de duminica in care am maturat, la propriu, pietele orasuli alaturi de colegii mei profesori, capturarea perechii de tirani a caror pedepsire imi parea atunci o victorie personala.Ca sa aflu mai apoi ca am fost tragica victima, ca toti cei ce credeam atunci ca facem istorie, a unei grosolane sugestionari si manipulari.Nu regret, dar ma rusinez acum privind scena cunoscutului proces.si nu ma recunosc in "victorioasa"de atunci"azi mi-e doar mila de acei despoti ce si-au pierdut aura ...Asa incat nu stiu doar din teorie ce presupune "sufletul colectiv"al unei multimi si cum aceasta te depersonalizeaza.O spun cu mana pe inima:n-am fost"desteapta", treaza adica, deplin constienta atunci.Ca totusi,lumea s-a schimbat,datorita, poate, si entuziasmului meu de atunci e o consolare:dulce la nivel general amaruie la nivel personal.Numai bine.
P.S. Datorita acelui "amuzant "al tau, ma gandesc serios sa ma retrag de pe site.Ma simt desueta cu stilul si argumentatia mea.Dar n-as vrea sa o fac inainte de a preciza un lucru:pe TPU exista trei veritabile talente:
-Adrian -poet original,interesant,si care poate fi citit pe blogul "My secret life!"; i-as transmite sa insiste a-si publica poeziile asa cum intentiona;
-Woodenpints-scriitor adevarat,spirit rebel,dispretuitor de false valori si de comoditati mediocre,caruia i-as spune,cu sincera pretuire ca nu are nevoie sa socheze pentru a convinge;
-tu,temporarul meu prieten proteic, spirit ascutit caruia as vrea sa-i spun ca e pacat de o asa mare risipa de talent pe un simplu site; poate ca viitorul culturii se va imprima in acest univers virtual; dar nimic nu ne impiedica sa ne si folosim de talentele spre a imbunatati viata:a noastra, dar si a altoa.Va doresc tot binele din lume.
P.P.S.Iti mai sunt datoare cu un raspuns, cel despre majordomi; sau dadace, daca vrei. Sper sa gasesc timp astazi sa-l scriu.
Nu stiu cata lume mai adie pe aici, dar eu m-am gandit la tot ceea ce tu ai spus in mesaj si am sa-ti raspund incercand sa ating toate punctele puse in discutie.
1.Intelegand originalul tau punct de vedere am hotarat sa raman.Dar cred ca a venit timpul sa afli ca exista si femei,asa ca mine,care dau inapoi la primul repros,asa cum melcul isi retrage cornul la cea mai fina atingere.Dar interesanta ta observatie ma face sa ma privesc mai atent si iata ca aflu despre mine insami un lucru nou:cand mi se pune la indoiala inteligenta,ma retrag,dar cand se intampla acelasi lucru cu frumusetea,ies la atac:am fost asa de revoltata de faptul ca m-ai declarat urata incat,spre rusinea mea,am fost tentata o clipa sa-mi pun la avatar o poza.Din fericire intelepciunea a invins si am apelat la latura rationala,masculina-asa cum zic psihologii-a firii melle zicandu-mi, precum Trahanache:"Zoe, fii barbata!"
2.Totdeauna am avut un respect deosebit pentru ingineri care-mi par oameni interesanti, la care apreciez in mod deosebit lipsa moliciunii efeminate a poetilor sau a intelectuailor de factura umanista.Imi place rigoarea lor,lipsa de umbre,universul lor in tonuri ferme,nu lipsit de culoare, dar anuland sovaiala.E miinunat ca nu esti constrans de motive materiale si e evident ca esti un barbat inteligent, care impune respect si face sa se clatine certitudinile arogante.
3.In privinta dirijorului de multimi,pe nedrept ori ba, el ramane in istorie, chiar daca a ajuns la glorie pe umerii gloatei.Sa ne amintim multimile Parisului, care au ramas in urma lui Napoleon sau cele nemtesti ce-l aclamau pe Hitler; unde sunt ele?"Ou sont les neiges d'antan?"-cum spunea Villon care se gandea la femeile frumoase de odinioara; dar multimile -s feminine, nu?
4.Cat priveste temele, vad ca unii cred ca doar asta am facut eu pe TPU.Tu esti singurul care a observat ca m-am oprit doar a acele intrebari pe care unii profesori le pun mai ales atunci cand ei insisi nu stiu sa raspunda la ele.Numai bine.
Daca-ti place ceea ce faci,ce mai importa ca au descoperit altii inaintea ta praful de pusca? Si apoi nimeni nu e exclusiv inginer sau poet; chiar tu ai spus ca suntem praf de stele, amestec de elementa cosmice; si tot ca stelele ne vom stinge-ntr-o zi. Bucura-te ca esti aici, bucura-te ca esti acum...Cat priveste poza, inteleg ca indoiala iti da tarcoale, dar mergi si tu odata pe incredere...
Bine, macar, c-ai scris "Prostimea nu este mai puţin distructivă atunci când e indiferentă" ca altfel mi se parea de-a dreptul dubios
sa vii cu "gloata e la fel de inteligentă ca cei mai proşti membri ai ei, dar la fel de violentă şi iraţională ca cei mai violenţi".
E ca si cum ai pune sare pe-o rana, scriind zilele astea despre revolta, stii?
Ai scris despre "Trilogia Marte" ca gloata," în loc să accepte posibilitatea unei revoluţii de catifea" se revolta sangeros. Stii de ce? pentru ca, de cele mai multe ori, ala din capul gloatei isi numara *succesurile* si...nu mai vrea *sa vorbeste* cu noi. Atunci multimii ce-i mai ramane de facut? Fie face concurs de pancarte si apare la stirile de catifea cu vreo replica inteligenta pe care ne-o punem noi pe facebook sau pe tricou si cam atat, fie multimea ia o piatra si tinteste, ca la noi nu merge cu catifeaua, alesii nostri isi cer pietre, altfel nu stiu de frica.
Asa ca, daca nu era gloata asta cu instincte sangeroase, imparteam cu ingenuitate si-acum flori albe de catifea calailor nostri, la gura pesterii.
-
Gloata din "Parfumul" de Patrick Suskind, multimea romana din timpul Imparatului Nero, violenta si insetata de sange in "Quo vadis" de Henryk Sienkiewicz, taranii rasculati in "Descult" de Zaharia Stancu, participantii la executia prin spanzurare din "Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu( mai mult sau mai putin), multimea ce asista la pedepsirea lui Hester Prynne din "Litera stacojie" de Nathaniel Hawthorne, multimea dacoitilor Thakur ce o violeaza si agreseaza timp de trei saptamani pe Phoolan Devi, in cartea autobiografica "I, Phoolan Devi: The Autobiography of India's Bandit Queen".
Din pacate doar atat imi vine in minte in momentul acesta...
Omule, ce legatura au titlurile de carti pe care le-am dat cu protestele din tara? Ok, totata lumea interpreteaza cum vrea intrebarea, dar abtine-te la posturile tale; nu am specificat nicio orientare politica in ce am scris. Chill out 'cause you'll have a brain damage!
You have been using the same point over and over again.Still that does not impress me Ok, am inteles ca nu esti de acord cu unele realitati, cu ceea ce se intampla dincolo de monitorul pc-ului si dincolo de paravanul TPU, dar spune-mi cine e de acord? Pe de alta parte, nu inteleg de ce incerci sa ma definesti. Te face sa te simti mai bine, mai destept, te scapa de plictiseala sau ai mai multe vise umede noaptea? Don't get it... Cum ziceam, am enumerat niste titluri( nesimtitii astia de autori, ce imaginatie\experienta bogata au, sa mai taie din ele, da-le dracu'!), creatii literare care nici macar nu-mi apartin, nu am precizat niciun fel de orientare politica, si nici nu am definit "gloatele" enumerate ca fiind favorite sau nu( in punctul asta as zice ca nu mai au relevanta cuvintele citate de tine.) Daca tot vrei sa ma critici, fa-o si tu pe ceva pe care intr-adevar merit, nu pe trei enumeratii; e stupid...Am zis!
"Eu zic sa iesi in piata cat mai e timp, imbracata in oranj si cu un tricou pe care scrie: "Udrea e mai doamna si mai machiata decat voi toti la un loc!". 1. Sunt Catwoman( si nici macar aia originala), nu Batman 2. De ce as compara ever, o acritura ipocrtita cu oamenii ce inca mai au un dram de demnitate? Asta ar fi o aberatie. "Bag de seama ca esti suparata ca nu te-a abuzat nimeni..." WTF?
Wrooong again! Daca vroiam sa ma bag in seama, imi faceam cont pe Neogen sau ce site-uri asemenea or mai fi... Daca tu ti-ai facut cont aici pentru ca te simteai singurel si nesignifiant, ce pot eu sa zic? sa fii sanatos si la cat mai multi pretenasi virtuali! Dar vad ca, desi mergi din greseala in greseala, tot insisti sa etichetezi un om pe care nu-l cunosti. As putea foarte bine sa fiu un gras de patruj de ani, cu inceput de calvitie si cu gura puturoasa, iar atunci nu stiu in ce masura ai mai astepta biciul care sa-ti inmoaie cocoasa ) Zic ca ai potential, dar zi si tu, te rog, ceva inteligent! Stiu ca poti!
Dar nici nu m-am dat mai "dahsteapta" ca altii Pam-pam! Atunci as putea foarte bine sa fiu una de 190 de kile, cu mustata neagra si fara dinti in gura. S-ar potrivi descrierii tale. Numai ca, din pacate, nici aici nu ai nimerit! Ce sa fac, imi pare rau pentru tine, dar daca nu le nimeresti deloc . Las', tu sa fii sanatos, ca nu-i musai sa te faci psiholog... Si mama m-a invatat ca atunci cand cineva vorbeste cu mine\de mine, sa ii raspund ca asa e politicos. daca tu m-ai mentionat in comentarii, am zis sa nu fiu aiurea si sa te tin in suspans...
Pai ca s-o "iau la ego" ar trebui sa o iau personal. Ceea ce ar fi imposibil sa fac cu niste conversatii de TPU. Ideea este ca s-a intamplat invers; din PhonyPony care pana acum facea glume si era super degajat si relaxat, ai devenit brusc serios si fara pic de umor...Ntz btz! Asta nu-i bine pentru moral! Din pacate, iarasi ti-ai luat teapa; daca tu incercai sa te dai tampit ca sa se coboare desteptii la nivelul tau, ei bine, eu nu ma consider vreo inteligenta sclipitoare, deci cred ca ti-ai pierdut timpul de pomana. Pe de alta parte, eu zic mersi ca macar am avut si eu o discutie care sa treaca de stadiul "Twilight" si " esti proasta, cum nu exista vampiri?" Stii ce as zice eu? Ca te plictisesti teribil...
Lacrimi? Unde? Zi-mi si mie repede sa le fac o poza! Hai pe bune, ce vrei sa se nasca inteligent dintr-o conversatie ca asta de mai sus? Citeste si tu...Eu zic ceva, tu o tii pe a ta, tu mai bagi niste replici d-alea de instigare, eu ma amuz cand le citesc, tu incerci sa storci pe undeva o pornire, poate gasesti pe vreunul sa se intarate la ce zici si sa ai cu cine sa faci schimb de replici; in 4 cuvinte, monotonia din mijlocul saptamana. Vorba aia "after tuesday even the calender says wtf"! Tu nu spui nimic inteligent, eu nici atat, zic hai mai bine sa lasam spatiul altora care chiar au ceva de zis. Facem si noi o fapta buna pe ziua de azi.
I-auzi! Macar un om a fost facut fericit de TPU pe ziua de azi!))) Ce sa zic? Ma simt privilegiata ca ti-ai impartasit cu mine frustrarile de astazi si sper ca you'll live happily ever after in your beautiful land far, far away! Cheers!
Las' ca imi dai tu funda la o intrebare de-a ta, intr-o zi mai buna pentru mine. Daca nu consideram ca esti o persoana interesanta, nu te mai adaugam la prieteni si nici nu mai primeai voturi la raspunsuri ( ignora felul pueril si cretin in care am zis-o) Avand in vedere ca eu am zis de la inceput ca nu sunt o persoana inteligenta, ma bucur ca imi revine mie ultimul cuvant! So, it was a pleasure arguing ( I say it in a good way) with you!
Aduc in discutie subiectul romanului FRUCTELE MANIEI,al lui JOHN STEINBECK,care evoca nemultumirea miilor de emigranti din Oklahoma,nevoiti sa-si paraseasca fermele, in speranta obtinerii unei bucati de pamant in California.
Disperarea din jurul anului 1930, teama ca nu vor gasi loc de munca, teama ca nu vor putea sa-si hraneasca familiile, toate au fost superb oglindite in acest remarcabil roman.
Arpetiştii din "Elevul Dina dintr-a şaptea" de Mihail Drumeş. Bine, poate că nu era o mulţime furioasă, dar era o mulţime şi protesta împotriva a ceva
Cartile sunt fictive, chiar daca pare penibil cand zic asa, fiind ceva prostesc de evident.
Sa incem cu un fundament filosofic : Un lucru nu poate fi caracterizat complet decat dupa ce i s-a gasit opusul. Evident, pacea nu poate exista decat dupa un conflict. Partea care schimba intr-adevar inclinatia balantei este cea in care un conflict mic declanseaza o pace imensa, sau se poate ca un conflict minor sa nu se atenueze niciodata. Deci conflictul e scanteia care aprinde pacea, nu invers.
Cu alte cuvinte, vorbind despre revolutiile noastre din zilele acestea, "demos cratos" este cumva o idee expirata? Adica, daca poporului i se scoala sa iasa in strada, care e problema? NOI DETINEM PUTEREA. Poate ca 90% dintre protestanti sunt cu IQ-ul, dar sigur nu 100%. Si eu iti garantez ca, poate nu toti oamenii au iesit in strada cu un rationament anume, dar au iesit cu PATRIOTISM in suflet. Mintea poate fi inselatoare, pentru ca ea poate fi controlata, dar sentimenele nu. ORICE ROMAN poate spune "Romanii sunt PROSTI", dar o spune gandind, nu simtind. ORICE ROMAN poate sa minta ca i-a pierit iubirea fata de Romania, dar aceasta se intoarce de fiecare data. Asta s-a intamplat zilele astea, romanii si-au descoperit iubirea fata de tara...au descoperit ca forta individuala este inutila, insa extrem de puternica ca facand parte dintr-o forta totala.
Pentru cei care a sustin aici ca multimile, masele, gloatele sunt proaste; si voi faceti parte din ele. Va autodefiniti cu prostia sau escaladati peste acesta pe motiv ca nu protestati niciodata?
Mesaj mascat pro PDL. Într-adevăr mulţimea e proastă, să nu uităm şi de mineriada din 90 condusă de Iliescu, dar când conducătorul este incopetent şi se adună prea multe decizii proaste îi dau dreptate gloatei.
Ce suntem romanii
Eu habar nu am nu stiu parerea la ceilalti
Dar cred ca Basescu este cel mai prost din lume nu numai din Literatura
Daca aveti cont pe facebook
Participati la Anti Basescu
http://www.facebook.com/events/240530262689426/
adiedge întreabă:
Ioana2012J întreabă:
anonim_4396 întreabă:
LisaJulie întreabă: