Ce traditii si obiceiuri specifice Indiei cunoasteti? Ma intereseaza in special raspunsurile celor care au vizitat India. NU imi trimite-ti linkuri, stiu si eu sa folosesc google-ul. Mersi!
Ordonare:
Cronologică
Pot sa iti spun de nunti:d: miresele au sari galben (aur
) si au foarte multe bijuterii. Isi aleg data nuntii ducandu-se la un astrolog ( sa fie cu noroc
]
.
Răspunde
Pai stiu ca fetele poarta saree-uri, cand se casatoresc isi pun vermilion pe frunte (o chestie rosie), stiu sarbatoarea Holly cred ca asa se scrie cand te poti murdari cu vopsea, indienii cred in zei cum ar fi zeul Shiva sau zeul Vishnu. eu stiu asta de la serialul indian a ta pentru totdeauna ti-l recomand e superb
Import imbracaminte India. De la costume traditionale precum saree, lehenga choli, salwar kameez, churidar pana la bijuterii, accesorii, decoratiuni (toate produsele sund hand made).
Pentru mai multe detalii ma puteti contacta la adresa de e-mail andreea.pitei@yahoo.com, sau pe messenger. (acelasi id). TelL 0725048803
Pai imbracamintea specifica este sari-ul, au sarbatori frumoase, precum holly (sarbatoarea culorilor), iar miresele se imbraca in rosu. :p
Anul Nou (nu e momentul dar este ceva legat de cultura generala)
Până în anul 1873, când în Japonia s-a trecut la calendarul gregorian, Anul Nou (Shogatsu) se sărbătorea la începutul primăverii. De atunci, sărbătoarea are loc în perioada 27 decembrie - 4 ianuarie. Shogatsu este considerată cea mai importantă sărbătoare.
Sunt mai multe obiceiuri legate de sosirea noului an. Ca şi la noi, se face curăţenie în casă şi se achită datoriile. Se pun mai multe tipuri de decoraţii, fiecare dintre acestea având o semnificaţie aparte.
Urmare:
Pe uşă se pune o decoraţie făcută din paie de orez, shimenawa, de care se agaţă shide (bucăţele de hârtie tăiate în zig zag). Shimenawa se foloseşte în templele shinto pentru a delimita spaţiul sacru de cel profan, având rolul de a alunga spiritele rele. Folosirea în perioada Anului Nou are aceeaşi semnificaţie.
La intrare se aşează o pereche de decoraţii făcute din ramuri de pin, de prun şi bambus, legate împreună cu paie, numită kadomatsu. De obicei, se folosesc 3 tulpini de bambus, tăiate în diagonală, care simbolizează prosperitate. Pinul este un simbol al longevităţii. Kodomatsu se consideră a fi locul în care locuiesc temporar kami ocrotitori ai recoltei. Aceste decoraţii se ţin până pe pe data de 7 ianuarie.
Kagamimochi constă din două prăjituri de orez (mochi), aşezate una peste alta, deasupra având o portocală. Se pun pe o hârtie de orez şi se aşează în altarul shinto din casă. Forma rotundă a celor două mochi simbolizează împlinire în familie. Se oferă lui Toshi-gami, zeitatea anului care urmează, în semn de mulţumire pentru pace şi ca rugăminte pentru viaţă lungă. Kagami înseamnă oglindă şi se referă la oglinzile rotunde din cupru folosite în perioada Muromachi (sec al XIV lea - al XVI-lea). Se presupune că la început, ansamblul conţinea şi o oglindă. Kagami biraki (deschiderea oglinzii) are loc pe 11 ianuarie, când cele două mochi care o compun sunt gătite sub formă de ozoni, o supă despre care voi da mai multe date la paragraful despre mâncarea tradiţională de Anul Nou.
Începând cu jumătatea lunii decembrie se trimit felicitări (nengajo) rudelor, colegilor de serviciu şi prietenilor. Acestea se pun în cutii poştale speciale, iar livrarea se face numai pe 1 ianuarie. Oficiile poştale sunt supraaglomerate în această perioadă (s-a estimat că s-au trimis 4 miliarde de nengajo în anul 1998) şi pentru a face faţă cantităţii mari de felicitări, voluntari, de obicei studenţi, au grijă ca felicitările să ajungă la timp. În general, se cumpără felicitări pretipărite, dar se pot face şi personalizate.
Chiar dacă sunt pretipărite, este politicos ca acestea să conţină şi câteva urări scrise de mână. Majoritatea felicitărilor sunt decorate cu imagini reprezentând simbolul noului an conform zodiacului chinezesc (2008 - anul şobolanului). Conform obiceiului, dacă primeşti o felicitare de la cineva căruia nu ia-i trimis, trebuie să-i trimiţi o felicitare, pe care să o primească până pe 17 ianuarie
Familiile care au avut un deces în familie în anul în curs, trebuie să anunţe acest lucru trimiţând o scrisoare scrisă cu negru, numită mochu, înainte de luna decembrie, în care îşi cer scuze că nu vor trimite felicitări în acest an. Conform etichetei, nu trebuie să trimiţi felicitări acestor persoane. Astfel, în fiecare an, trebuie verificat cine primeşte şi cine nu primeşte felicitare.
Copiii primesc bani de buzunar (otoshidama) de la părinţi şi rude, în plicuri roşii. Obiceiul vine din China. Sumele de bani diferă în funcţie de vârsta copilului. Un elev primeşte între 5. 000 si 10. 000 de yeni de la fiecare persoană.
În seara Anului Nou, o mare parte din familii se îmbracă cu haine tradiţionale şi merg la temple, shinto sau budhiste, pentru a se ruga pentru sanătate şi fericire în noul an. Obiceiul se numeşte hatsumoude.
Cele mai vizitate temple shinto sunt Meiji Jingu din Tokyo şi templul din Ise. La templele shinto se vinde numai în această perioadă o amuletă în formă de sageată, care are puterea de a exorciza spiritele rele, numită hamaya. Din acest obicei s-a inspirat Rumiko Takahasi, creatoarea manga Inuyasha relativ la săgeţile purificatoare ale lui Kikyo, numite hama no ya.
În budhism există credinţa că sunt 108 dorinţe din cauza cărora omul suferă. Ascultând sunetul clopotului, omul poate scăpa de aceste dorinţe în anul următor.
Răsăritul în prima zi a anului se numeşte hatsuhinode. Se alege un loc de unde răsăritul se vede bine, la munte sau pe plajă şi la rasăritul soarelui se fac rugăciuni pentru sănătate în noul an.
Sunt mai multe jocuri tradiţionale care se joacă în această perioadă. Băieţii se joacă înălţând zmeie, iar fetele joacă un joc asemănător cu badminton, cu rachete din lemn (hagoita) şi mingi din pene, numit hanetsuki. Celei care pierde i se desenează pe faţă o dungă cu cerneală.
La jumătatea lunii decembrie (17-19), în bazarul de la Senso-si, se organizează un târg de hagoita. Imaginile tradiţionale cu care sunt decorate hagoita sunt portrete ale unor celebri actori de kabuki. Cu toate că jocul nu mai este aşa de popular ca în trecut, hagoita se vând în continuare pentru colecţie. Bătrânii joacă jocuri de cărţi tradiţionale: uta-garuta (sau uda-karuta, karuta vine din portughezul "carta" - carti de joc). Jocul conţine 200 de cărţi, în perechi, fiecare 100 de cărţi conţinând fragmente din 100 de tanka celebre
Tanka este un poem tradiţional care are o formă fixă, mai vechi decât haiku-ul. Poemul are 5 versuri, cu 5, 7, 5, 7 si 7 silabe. A apărut în secolul al VIII-lea, în perioada Nara şi s-a dezvoltat mult în perioada Heian (794-1185), fiind popular în rândul nobililor. Odată cu apariţia hiragana, tanka a început să fie scris cu aceste caractere. Este încă popular în Japonia, în aprilie, la Kyoto, există un festival, în care participanţii în costume de epocă compun tanka.
Revenind la joc, acesta este bazat pe 100 de tanka celebre. Perechile de cărţi sunt alcătuite în felul următor: există 100 de cărţi care conţin primele 5 versuri ale unei tanka, iar restul conţin ultimele 2 versuri ale aceleiaşi tanka. La începutul jocului, cărţile care conţin ultimele 2 versuri sunt puse cu faţa în sus în faţa celor doi jucători. Un jucător neutru, alege câte o carte din pachetul format din celălalt tip de cărţi şi citeşte textul. Jucătorii trebuie să găsească cartea care completează tanka. Căştigă jucătorul care găseşte cele mai multe cărţi.
Pe data de 2 ianuarie, se scriu proverbe şi haiku-uri, obicei numit kakizome. Multe şcoli organizează în această perioadă concursuri de caligrafie. Curtea interioară a Palatului Imperial este deschisă publicului pentru vizitare.
Oseki ryori (sau oseki) este un fel special de mâncare tradiţională care se serveşte de Anul Nou. Se pune în cutii speciale, cu 4 compartimente (jubako). Oseki ryori conţine mai multe tipuri de mâncare, fiecare având o semnificaţie aparte. Rulourile dulci de ou, umplute cu creveţi (datemaki) aduc noroc în noul an. Rulourile de hering semnifică dorinţa de a avea copii anul următor. Sardinele în sos de soia (tazukuri) aduc recoltă bogată. Tipurile de mâncare care compun oseki diferă de la o regiune la alta. Această mâncare se consumă până pe data de 3 ianuarie. Exista obiceiul ca mâncarea să se prepare în ultima zi a anului şi să nu se mai gătească decât după data de 3 ianuarie.
Un alt fel de mâncare tradiţional este ozoni, o supă care se mănâncă cu prăjiturile de orez mochi. De asemenea se prepară un sake special pentru sărbători (toso). Primul fel de mâncare servit în noaptea de revelion este yakisoba. Se consideră că aduce sănătate.
În Japonia noul şi vechiul se combină armonios. Acest lucru se vede şi cu prilejul sărbătorilor de Anul Nou. Pe lângă obiceiurile tradiţionale, japonezii au adăugat şi obiceiuri învăţate în special, de la americani. A apărut astfel tradiţia bradului de Crăciun şi a colindelor.
Sa stii ca nu e asa cum a zis lavinia: miresele au sariul rosu, au un cercel mare in nas, poarta foarte multe podoabe, in special ofrandele, si voalul este tot rosu ele. Inainte de nunti isi pun henna pe maini, asta specifica fericirea dintre cei doi. in fine...eu n-am fost in India dar stiu multe, bye bye!
Pe data de 5 noiembrie 2010 s-a sarbatorit "Diwali Day" in traducere ar fi "Ziua luminilor"; o sarbatoare foarte importanta pentru indieni care dureaza 5 zile.
Este o zi in care femeile(maritate) fac un ritual specific pentru bunastarea si sanatatea sotului, acesta consta:la miezul noptii(de fata cu sotul)trebuie sa indrepti o sita spre luna apoi spre sot(aceasta simbolizeaza ca raul va trece ca prin sita)apoi il da cu vermilon ii da ceva sa manance si gata
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
