Pronumele posesiv- este pronumele care tine locul atat al posesorului cat si al obiectului posedat.[al meu,al tau,a mea,a ta,etc]
Pronumele reflexiv-este pronumele care tine locul obiectului asupra caruia se exercita direct sau indirect actiunea verbului,fiind identic cu subiectul propozitiei si avand aceeasi persoana cu verbul.[ma,m-,ne,te,va,v-,pe sine,se,s-,etc]
Pronumele demonstrativ-pronumele demonstrativ este pronumele care inlocuieste numele unui obiect si il deosebeste de alte obiecte de acelasi fel aratand apropierea,departarea [in spatiu sau timp] ori identitatea obiectului cu sine insusi sau cu alt obiect. [aceea,acelea,aceleiasi, aceluiasi, etc].
Pronume nehotarat-? nu stiu inca.
Pronumele posesiv din morfologia limbii romane
Pronumele posesiv inlocuieste numele obiectului posedat si indica persoana posesorului.
Din structura sa face parte articolul posesiv (al, a, ai, ale) si are forme diferite dupa persoana, gen, numar si partial, dupa caz.
Articolul posesiv al, ai, a, ale se schimba dupa genul si numarul obiectului posedat inlocuit.
cartea / cartile / pomul / pomii – a mea / ale mele / al meu / ai mei.
Pronumele reflexiv
Pronumele reflexiv inlocuieste obiectul asupra caruia se exercita in mod direct sau indirect actiunea unul verb.
are numai cazurile acuzativ si dativ, iar formele au aceeasi persoana si acelasi numar ca si subiectul verbului determinat.
- reprezinta aceeasi persoana ca si subiectul, avand forme proprii numai pentru persoana a III-a.
Pronumele demonstrativ este pronumele care înlocuiește numele unui obiect și îl deosebește de alte obiecte de același fel arătând aproprierea, depărtarea (în spațiu sau timp) sau identitatea obiectului cu sine însuși sau cu alt obiect. Pentru genul neutru pronumele demonstrativ are la singular aceeași formă ca și la masculin, iar la plural aceeași formă ca la feminin.
Pronumele demonstrativ poate fi:
de apropiere: acesta, aceasta, aceștia, acestea;
de depărtare: acela, aceea, aceia, acelea; istia;
de identitate: același, aceeași, aceiași, aceleași;
de diferențiere: celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte
care exprimă apropierea: cestălalt, cestălalt, ceștilalți, cestelalte;
care exprimă depărtarea: celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte.
Pronumele nehotarat substituie un substantiv fara sa dea indicatii precise cu privire la obiect.
Dupa structura, pronumele nehotarate sunt:
simple: unul, altul, tot,, atat, mult, putin, realizand distinctii:
- de gen – unul/una, putin/putina, tot/toata;
- de numar – unul/unii, mult/multi;
- de caz:
N./Ac. Singular: unul / altul Plural: unii / altii
G./D. Singular: unuia / altuia Plural: unora / altora
compuse, din elemente de compunere: ori-, oare-, fie-, alt-, -va, vre-, cu pronumele relative ce, cine, cat, care, rezultand formele: orice, oricine, oricat, oricare, oarece, oarecine, oarecare, fiece, fiecine, fiecare, ceva, cineva, careva, catva, altceva, altcineva, altcineva, altcareva
Cred ca ti-am fost de folos
Emamuresan întreabă: