Dau funda cui imi spune cele mai multe monologuri pentru actori(sau link-uri cu ele). Dar le vreau in scris, nu video.

Monologul unui actor
"Oglinda... cea mai buna prietena a unui actor.
Ma privesc...
Sunt oare eu?!
Personajul?!
Eul meu artistic?!
Nu mai stiu...
Mi-am pierdut identitatea; am uitat-o, poate, intr-un colt de teatru, intr-un personaj de care m-am dezbracat in graba.
M-am lasat uitat in haina unui spectator, langa bilet.
Si din nou: cine sunt eu?!
Eu sunt chiar eu sau sunt doar un alt personaj pe o alta scena?!
Si din nou privesc oglinda; chip fara machiaj - un zambet sters si ochii vii - al cui esti oare?
Al meu?
Al personajului?!
Ma vad, ma simt ....sunt real, dar tu, voce din gand, tu cine esti?! A cui esti?!
Esti a mea sau ma minti ca sa te razbuni; esti stafia unui personaj prost jucat.
Innebunesc...
De ce ma mai privesc in oglinda?!
MA MINTI! "

Si eu; eu cine sunt?!
Eu sunt doar eu...o alta eu- Eu in schimbare.
De ce-mi fac atatea griji?!
Nu mi-e frica.
Stiu cine sunt.M-am regasit; mi-am regasit eul parasit intr-o foaie si-un cuvant.
Sunt din nou eu cea de atunci, cea de acum, cea din viitor... sunt; exist.
Exist!
Ma auzi oglinda?!
Pe mine nu ma poti insela; eu exist si stiu cine sunt.
Ma auziti ganduri negre?!
Eu nu ma tem de voi; nu ma mai tem de nimic... nu am mai puteti corupe.
Si nici nu-mi mai pasa.
Astept din nou sa vina noaptea; astept sa vina momentul in care voi fi iar singura in vartejul de trairi si voi compune.
Vreau sa scriu; o sa scriu nimicul si o a scriu totul.
O sa scriu despre lume, despre viata, despre mine...
O sa scriu despre iubirea; iubirea vazuta din unghiul unei spectatoare.
Nu vreau sa simt.
Vreau doar sa privesc.
Vreau...
Eu vreau atat de multe si in acelasi timp nimic.
Vreau sa ma ascund in nori, vreau sa fur stele, vreau sa respir culori, vreau sa ma hranesc cu vise, vreau sa fumez emotiile noptii.
Vreau...
Vreau un singur zambet.
Al lui...
E atat de bizar.Nimic nu are logica din ce am scris, dar nici ceea ce simt nu are.
Incerc sa descifrez sentimente, dar mi-e greu, e un haos execrabil in sufletul si mintea mea.
Nu te chinui sa intelegi ce am scris aici fiindca n-am scris ceva ce trebuie inteles; am scris doar pentru a fi trait...
Simte si atat!
Si altceva ...nimicul mut.