Omul Vitruvian sau Homo Universalis este cu siguranta cel mai cunoscut desen realizat de Leonardo da Vinci, dupa proportiile alese de Vitruvius, un celebru arhitect roman, pe care inventatorul il admira. O imagine simbolica, care a fost de-a lungul istoriei interpretata in diverse moduri, acest om universal ramane semnificativ pentru Leonardo da Vinci.Omul Vitruvian reprezinta legatura dintre material si energetic.
O creatie a lui Da Vinci.
http://www.oanaciucu.netfirms.com/Omul%20Vitruvian.jpg
Cauta pe GOOGLE
E omul ala care e desenat de Davinci sti care sunt 2 persoane de fapt care au acelasi tors iar picioarele sunt o pereche cracite iar celelalte sunt apropiate, si e si logo la ceva emisiuni... ai gasit?
Daca cercul este legat de energie si patratul de materie, atunci Omul Vitruvian reprezinta legatura dintre material si energetic.
Detalii pe: http://raveda.wordpress.com/2009/11/22/omul-vitruvian/
Omul Vitruvian
Cel mai celebru desen realizat de Da Vinci, Homo Universalis sau Omul Vitruvian, reprezinta un reper arhitectonic pentru simtul proportiilor. Trupul uman, inscris intr-un cerc si patrat (figuri fundamentale ale ordinului cosmic), reprezinta de fapt o forma de respectare a celor trei ordine arhitecturale inventate de greci: doric, ionic, corintic.
Leonardo da Vinci a dat o schiţă a aşa numitului Homo universalis (omul vitruvian), dar ce nu se ştie e faptul că această schiţă a acţionat asemeni unei muze pentru matematicianul Fibonacci şi pentru celebrul raport de aur (celebrul număr phi). Acest raport (M/m=1, 618) s-a dovedit a fi formula după care a fost creat universul. Omul Vitruvian sau Homo Universalis este cu siguranta cel mai cunoscut desen realizat de Leonardo da Vinci, dupa proportiile alese de Vitruvius, un celebru arhitect roman, pe care inventatorul il admira. O imagine simbolica, care a fost de-a lungul istoriei interpretata in diverse moduri, acest om universal ramane semnificativ pentru Leonardo da Vinci.
Stiam ca este cel mai cunoscut desen a lui Da Vinci dar nu intelegeam ceea ce reprezinta
Mihai Eminescu şi Leonardo da Vinci. Două nume sonore, unul pentru spaţiul balcanic, iar celălalt pentru o lume întreagă. Doi oameni diferiţi din punctul de vedere al preocupărilor, trăind în epoci total diferite, doi titani care au lăsat o moştenire pentru urmaşii lor. Şi totuşi, cei doi sunt legaţi prin nişte lucruri aparent bizare pe care articolul de faţă încearcă să le aducă în faţa marelui public.
Deci, ce legătură există între Mihai Eminescu şi Leonardo da Vinci? Nici una, aţi fi tentaţi să răspundeţi. Un prim aspect ar fi că, în ultimul timp, ambii pionieri au fost în centrul opiniei publice.
Da Vinci, prin best-seller-ul lui Dan Brown- „Codul lui da Vinci", care se leagă de controversele din jurul operei artistului florentin, iar al nostru Eminescu prin „schimbarea la faţă" pe care o suferă, prin aducerea în prim- plan a unor lucruri ascunse opiniei publice până acum. Controversele apar datorită simbolurilor ascunse în operele celor doi.
Sub teiul pustiit de frunze din Cimitirul Bellu, se ridică o întrebare: când au apărut cele două făclii din bronz masiv montate cu flăcările în jos pe mormântul lui Mihai Eminescu? Un mister încă nedescifrat, necunoscându-se numele ctitorului celor două torţe. Ceea ce intrigă este faptul că, la inaugurarea monumentului funerar, în 2000, făcliile nu erau. Este ca şi cum ar fi căzut din cer. Unii consideră că acestea ar reprezenta Diavolul, Antichristul.
Asemeni lui da Vinci, a cărui creaţie a stat la baza gândirii moderne, unde multe dintre operele sale celebre ascund mesaje şi simboluri aproape indescifrabile, şi în opera eminesciană se reunesc o serie întreagă de simboluri încă nedescifrate.
„Codul lui da Vinci" ne arată o altă faţă a artistului renascentist, generând vii controverse.
Nicolae Georgescu, în „A doua viaţă a lui Eminescu", lansează o ipoteză axată pe ideea că anumite numere apar, într-un mod obsedant, în opera poetului, iar Iosif Niculescu, un adept înfocat al operei eminesciene, consideră că acest „Dumnezeu" al poeziei româneşti s-ar fi aflat în căutarea unei ecuaţii universale prin care să explice evoluţia omenirii. Însă, dincolo de aceste ciudăţenii legate de opera şi viaţa marilor gânditori, aceste coduri apar tocmai din nevoia muritorilor de a-şi explica schimbările din prezent ca fiind anticipate de minţile iluminate, susţin unii sociologi. Totul pare mai veridic dacă o mare personalitate, în care toată lumea are încredere, a anticipat anumite lucruri. Apariţia codurilor a fost dată tocmai de interpretarea creaţiilor. Avem nevoie de simboluri în viaţa noastră.
Într-o societate în care valorile sociale de bază cum ar fi familia, biserica sau şcoala se degradează încontinuu, au forţat umanitatea la elaborarea unor poveşti despre prezent. Omul de rând reinterpretează simbolurile din trecut (dar şi creaţiile) pentru a-şi găsi răspunsuri la transformările sociale contemporane. Autorii au venit în întâmpinarea unei astfel de nevoi, oferindu-ne o alternativă.
Ştim cu toţii că miturile şi legendele stau la baza societăţii, de aceea o reordonare a lor ar duce la o percepţie total diferită asupra prezentului. Este oarecum reconfortantă pentru societate ideea că Eminescu şi da Vinci au gândit, în urmă cu câteva secole, ceea ce se va întâmpla în zilele noastre. Mai mult decât atât, majoritatea teoriilor din prezent pleacă de la „eroarea falsei atribuiri", conform căreia vina pentru tot răul întâmplat aparţine Divinităţii, extratereştrilor, inteligenţei planetare, Bisericii sau organizaţiilor secrete. O sumedenie de legende şi poveşti au făcut deliciul publicului la mai bine de un veac şi jumătate de la moartea marelui poet. Obsesia sa legată de istorie îl conduce spre efectuarea unor studii despre soarta omenirii. Cum în epocă scriitori ca Edgar Allan Poe sau Charles Baudelaire îşi aflau muza în opiu şi, respectiv, vin, Eminescu nu se putea lăsa mai prejos, plonjând în „narcoza florilor de tei", după cum afirma George Călinescu. Eminescu căuta o formulă universală care să cuprindă întreaga evoluţie a omenirii.
Care este semnificatia omului vitruvian din punct de vedere filozofic? as fi mai curioasa
ivantill întreabă: