Hey, ma poate ajuta cineva cu un monolog? Dau proba la teatru.
Sa nu fie prea lung, dar nici prea scurt.
Multumesc mult.

Eu ma ou
Tu te oi
El se oaie

Mă simt…obosită. Și mă simt confuză. Parcă lucrurile care credeam eu că mă definesc și-au pierdut complet semnificația. Aveam sentimentul că trăiesc într-un echilibru și că mi-am găsit calea, însă astăzi, acum, totul îmi pare haotic, fără nici o noimă. Toată agitația și stresul zilnic m-au copleșit, au pus stăpânire pe sufletul meu, care acum e amorțit, anesteziat. Da, ăsta este cuvântul potrivit. Mă simt anesteziată, dar nu sunt pregătită să intru într-o operație de regăsire a eu-lui rătăcit pe undeva prin lume.
M-am pierdut pe mine. Nu știu dacă asta are vreun sens pentru cineva, pentru că mi se pare că nu are sens nici măcar pentru mine. Nu mă mai regăsesc pe mine însămi în niciunul dintre oamenii din jurul meu. I-am pierdut și pe ei, mi-au plecat din suflet și-au lăsat doar urme.
Trăim într-o lume care este într-o continuă transformare. Muncim până la epuizare pentru a face bani, bani care oricum îi risipim pe nimicuri, într-un timp foarte scurt, cumpărăm obiecte ca să ne simțim mai bine, apoi constatăm cu tristețe că suntem la fel de pustiiți, de singuri sau de obosiți. Nu știu, eu mă tot întreb care e sensul? Unde suntem noi în toată nebunia asta? De ce nu mai avem timp să ne bucurăm că suntem, că avem, că putem? Vegetăm. Ne tărâm ca reptilele, dintr-o zi într-alta, dezorientați, epuizați, căutând sensuri și soluții la probleme existențiale, iar când nu le găsim ne simțim copleșiți, ca și cum toată greutatea lumii ar fi așezată doar pe umerii noștri.
E o senzație stranie și apăsătoare să nu te mai simți tu însuți. Să te simți pur și simplu obosit sufletește sau să rătăcești fără nici o țintă prin propria-ți viață. Repet, nu știu dacă are vreun sens ce spun, dar asta simt. Rătăcesc, supraviețuiesc, sunt într-o continuă căutare. Mă caut pe mine și mă voi găsi. Dar până atunci, trebuie să mai trec prin câteva furtuni. Soarele e uneori scump la vedere și pot trece săptămâni, luni până să apară iarăși pe cerul tău și să-ți lumineze întreaga existență!
Iustina Ţalea Dinulescu

Bafta la proba.