Ordonare:
Cronologică
China : http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83
Coreea : http://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea
Japonia : http://ro.wikipedia.org/wiki/Japonia
O zi buna! :)
Răspunde
glumesti nu?
tie ca si altora de asemenea... va este asa de lene sa cauti pe google aceste informati?
Ia despre china:China este o regiune culturală, o civilizaţie antică şi, depinzând de perspectivă, o entitate naţională sau multinaţională, ce se întinde pe o suprafaţă largă în Asia de Est.
Din ultimul Război Civil Chinez a rezultat două entităţi politice care folosesc denumirea China:
* Format:Country alias Republica Populară Chineză Republica Populară Chineză, cunoscută şi sub numele de China Comunistă, sau, simplu, China, are control asupra Chinei continentale şi teritoriilor în mare parte auto-guvernatoare Hong Kong (din 1997) şi Macau (din 1999). Este cea mai populată ţară din lume.
* Format:Country alias Republica Chineză Republica Chineză, cunoscută şi sub numele de China Naţionalistă sau Taiwan, are control asupra insulele Taiwan, Pescadores, Kinmen şi Matsu.
acum Japonia Japonia (în japoneză 日本, se citeşte Nippon sau Nihon, sens literal: originea soarelui) este o ţară din Asia de Est, situată pe un lanţ de insule aflate între Oceanul Pacific şi Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană. Denumirea oficială este 日本国 Nipponkoku, textual Ţara de la originea soarelui. Este cunoscută în româneşte şi sub numele de Ţara Soarelui Răsare. Potrivit legendei, Japonia a fost creată de către zei care au înfipt o sabie în ocean, la scoaterea ei formându-se patru picături ce au devenit insulele principale, precum şi o multitudine de insule mici (peste 5000).Japonia este localizată în Asia de Est, în nordul Oceanului Pacific, fiind formată din 4 insule importante, ce reprezintă un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei: Honshu, Hokkaido, Kyushu şi Shikoku, plus numeroase insule mici.
Insulele nipone sunt formate la îmbinarea plăcilor tectonice: placa Pacificului şi placa Filipinelor se scufundă sub placa Euroasiatică din vest. Japonia este situată deasupra zonei de scufundare, pe placa Euroasiatică. La îmbinarea plăcilor tectonice crusta pământului este instabilă, ceea ce explică numărul mare de vulcani din Japonia (40 activi şi circa 150 inactivi) precum şi numărul mare de cutremure (circa 1500 pe an). Cu toate acestea, se susţine că aceste lucruri contribuie la frumuseţea peisajului din Japonia. Izvoarele termale sunt larg răspândite, atât în zonele de munte, cât şi în apropierea zonelor de ţărm. Totuşi, lava şi cenuşa rezultate în urma erupţiilor vulcanilor au avut, de-a lungul timpului, efecte dezastruoase asupra populaţiilor care trăiesc în zona apropiată vulcanilor activi.
[modifică] Istorie
Pentru detalii, vezi: Cronologia istoriei Japoniei.
Pentru detalii, vezi: Cronologia împăraţilor Japoniei.
Pentru detalii, vezi: Cronologia shogunilor.
Pentru detalii, vezi: Cronologia regenţilor.
Conform legendelor şi documentelor japoneze, Ţara Soarelui Răsare are o istorie de aproximativ două milenii şi jumătate. Pe teritoriul actual al Japoniei au trăit oameni încă din paleolitic şi neolitic. Există un consens aproape unanim că poporul ainu, de origine necunoscută (studii genetice recente sugerează legături cu populaţiile tungusice, altaice şi uralice din Siberia[2]), a locuit din cele mai vechi timpuri în insulele arhipelagului nipon, iar japonezii sunt rezultatul amestecului dintre aceştia şi diferite populaţii malaeziene, provenite din insulele Pacificului, din Sud, cât şi a unor rase mongoloide venite de pe continentul asiatic, din Coreea, China sau Mongolia.
În secolul al V-lea î.e.n. s-au constituit mici unităţi statale în insula Kyushu şi în regiunea Kinki (Kyoto-Osaka). Pe la mijlocul sec al VI-lea e.n. începe să se exercite influenţa chineză asupra Japoniei, atât în organizarea statului şi a societăţii, cât şi în domeniul artelor şi modului de viaţă. Specialiştii japonezi susţin că istoria culturală propriu-zisă a Japoniei a început odată cu preluarea valorilor spirituale din China - filozofia budistă, diverse arte şi motive artistice -, pe care japonezii le-au adaptat, impregnându-le cu spiritul local şi dându-le strălucire de-a lungul secolelor.
Istoria modernă a Japoniei începe cu epoca Meiji (1867-1921), când are loc restaurarea puterii imperiale. Edo primeşte numele de Tokyo şi devine capitala statului. Are loc o puternică dezvoltare a economiei, o perioadă de modernizare, depăşind rapid structurile feudale. Devine un stat capitalist dezvoltat, care, pe plan extern, promovează o politică expansionistă, ce marchează trecerea la imperialism. Restaurarea Meiji nu a fost o revoluţie socială, ci a fost o revoluţie de sus[3]Ca urmare, Japonia nu a devenit o democraţie ci era condusă de o elită politică. Împăratul nu mai era doar un simbol al statului ci lua parte activă la luarea hotărârilor cu ajutorul unui consiliu imperial, aşa-numitul Genrōin. În 1902 Japonia semnează un tratat de alianţă cu Marea Britanie, fapt care îi va fi de folos în iminentul război ruso-japonez.
Câştigând războaiele cu China (1894-1895, obţine insulele Formosa şi Penghu) şi cu Rusia ţaristă (1904-1905, obţine partea de sud a insulei Sahalin) Japonia devine încet cu încet o mare putere care nu mai putea fi ignorată de puterile occidentale. După instituirea protectoratului asupra Coreei (1905), Japonia o anexează în 1910.
În Primul Război Mondial (1914-1918) Japonia participă alături de puterile Antantei. Economia continuă să se dezvolte în ritm accelerat, concomitent cu pregătirile pentru război. În 1931 Japonia ocupă Manciuria, iar în 1937 declanşează războiul pentru cucerirea Chinei. Însă aventura militaristă a Japoniei, care a suferit pentru prima dată în lume efectele dezastruoase ale exploziilor atomice la Hiroshima şi Nagasaki, a avut ca deznodământ capitularea necondiţionată la 2 septembrie 1945.
Energiile concentrate spre refacerea întregii ţări şi dezvoltarea susţinută a economiei au permis Japoniei să devină o putere economică de o importanţă recunoscută, cu o intensă viaţă culturală.
iar acum koreea Coreea este o zonă geografică, o civilizaţie şi un fost stat situat în Peninsula Coreei, în estul Asiei. Acum peninsula este împărţită în Coreea de Nord şi Coreea de Sud şi se învecinează cu China la nord-vest, cu Rusia la nord-est şi cu Japonia spre sud-est, dincolo de Strâmtoarea Coreei.
Coreea a fost unită până în 1948; în momentul de faţă este împărţită în Coreea de Sud şi Coreea de Nord. Coreea de Sud, official Republica Coreea, este o ţară capitalistă şi democrată, membră a ONU, WTO, OECD şi G-20 (ţări dezvoltate). Coreea de Nord, oficial Republica Populară Democrată Coreea, este o ţară comunistă, fondata de Kim Il-sung şi condusă azi de Kim-Jong-il.
Dovezi arheologice şi lingvistice sugerează că originile coreenilor au fost în limba altaică, limba migratorilor din centul şi sudul Siberiei,[1] care au populat Coreea antic in valuri succesive din Neolitic pana in Epoca Bronzului. Adoptarea sistemului de scriere chinezesc ("Hanja" în coreeană) in secolul II î.Hr,[2][3] şi Budismul în secolul IV d.Hr, au avut efecte profunde în Cele 3 regate coreene.
Cuprins
[ascunde]
* 1 Istoria
* 2 Geografia
* 3 Note
* 4 Bibliografie
* 5 Linkuri externe
[modifică] Istoria
Una dintre cele mai vechi civilizaţii ale lumii, Coreea a apărut odată cu întemeierea regatului Gojoseon, în anul 2333 Î.Hr., conform legendei lui Dangun. În secolul al IV-lea, adoptarea budismului şi răspândirea scrierii chineze au avut un efect profund asupra societăţii din această zonă.
După unificarea celor trei regate coreene în 676, Coreea a avut o singură conducere şi şi-a menţinut independenţa politică şi culturală, în ciuda invaziilor mongole din secolul al XIII-lea şi a invaziilor japoneze din secolul al XVI-lea. În secolul al XV-lea, în timpul domniei regelui Sejong cel Mare, a fost creat alfabetul corean hangul.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, Japonia a forţat Coreea să iasă din sfera de influenţă a Chinei, intrând în sfera sa de influenţă. În urma războaielor cu China şi Rusia, Japonia a câştigat controlul asupra Coreei, iar în 1910 Coreea a fost anexată Japoniei. În 1919 rezistenţa coreană împotriva ocupaţiei japoneze brutale s-a manifestat prin mişcarea populară "1 Martie", numită şi Mişcarea Samil. Forţele de poliţie şi armata japoneză au înăbuşit cu forţa mişcarea, în jur de 7000 de oameni fiind ucişi.
În 1945, în urma înfrângerii Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, armatele Uniunii Sovietice şi ale Statelor Unite au ocupat jumătatea de nord, respectiv cea de sud a peninsulei. Cei doi inamici în Războiul Rece au sprijinit formarea unor guverne care agreau propriile ideologii, ajungându-se la împărţirea actuală a Coreei în două state: Coreea de Nord şi Coreea de Sud.
[modifică] Geografia
Peninsula Coreei este localizată în estul Asiei, întinzându-se pe o fâşie lungă de aproximativ 1.100 km în Oceanul Pacific, fiind înconjurată de Marea Galbenă la vest, Marea Chinei Orientale la sud şi Marea Japoniei la est. Spre nord-vest, râul Yalu separă Coreea de China, iar spre nord-est, râul Tumen separă Coreea de Rusia. Considerând aceste graniţe naturale, suprafaţa peninsulei Coreei este de aproximativ 220.000 km², având 8.460 km de ţărm. În jurul Coreei există 3.579 de insule, printre cele mai importante fiind Jeju-do, Ulleung-do şi Dokdo (ultima fiind revendicată şi de Japonia, unde se numeşte Insula Takeshima).
O mare parte a peninsulei are un relief muntos, în special în partea de nord şi în partea de est a Coreei. Cel mai înalt munte este Muntele Baekdu (2744m).
Nu mi-e lene sa intru pe google, dar nu mi-a mers, si intrebarea am trimis-o de pe calculatorul varisoarei mele
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
