La nimic nu foloseste poezia la locul de munca sau în societate si mai ales în familie. Că sunt ridicati la statut înalt nu ar fi o problema deoarece au muncit la viata lor pentru a reproduce acele versuri si au încântat miliarde de oameni, problema este la dobităcimea de care dau dovada cei din învățământ ca obliga elevii să rețină pe de rost ca papagalii ceea ce au scris ei si să mai si dezbată în n moduri ce a vrut sa transmită autorul. În afara de faptul ca ne ajuta să citim cursiv, sa avem o exprimare corecta si elevata nu ajuta chiar la nimic. Încarcă memoria elevilor inutil cand ar putea să predea ceva ce ajuta în viata si în cariera.
Exista studii care arata ca învățarea poeziilor ajuta memoria și concentrarea! Acum eu sunt de acord cu tine, sunt prea multe poezii in programa și majoritatea prea grele pentru a le pricepe un copil de maxim 18 ani
Poezia e un gen de artă pe care eu personal nu-l înțeleg, dar arta, in general, mai ales cea de calitate sau cea canonică tinde ori sa ofere perspective noi celor ce se expun la ea, ori sa prezinte un mod de gândire specific culturii din care făcea parte autorul.
Mă gândesc aici la Ion Pillat, pe care eu personal îl detestam in școală, dar descria in fiecare poezie un sentiment de nostalgie fata de satul in care a crescut și față de copilărie. Eu personal m-am simțit mereu mai bine in "junglele urbane" (că idee, Brașov e cel mai mic oras în care am locuit vreodată), deci un astfel de sentiment e ceva ce n-aș fi putut vreodată să simt prin propria experiență.
Deci în sine poezia nu e inutilă, dar trăim și într-o cultură care nu prea pune preț decât pe ce e eficient și productiv, motiv pentru care, probabil, nu e neapărat adecvat studiul poeziei pentru toată lumea.
Doar la angajare te gândești? E clar că nu ești o persoană sensibila, altfel i ai înțelege rostul
Duduc întreabă: