M-am apucat de scris o carte.Ce parere aveti de acest inceput : http://www.wattpad.com/5319844-ingerul-apocalipsei?

Multe critici pertinente și de bun simț aduse aici, materialului propus de tine.Mă bucur că există și astfel de oameni pe meleagurile acestei comunități.
Vin și eu cu o serie dintre acestea și sper să nu le inventariezi la „rele" ci tocmai la a te ajuta și a te îndruma pozitiv spre ceea ce tu dorești a realiza.
Chiar dacă voi repeta unele spuse ale altora, primește-le și pe acestea ale mele, pentru că nu pot să rețin tot ce au spus alții înaintea mea. Eu mi-am încropit textul critic înainte de a citi ce au scris alții.
Voi întrerupe uneori materialul meu pentru a mă putea încadra în baremul de șapte minute acordat unui răspuns.
Nu sînt un editorialist de carte dar mă pricep la a ceea ce înseamnă a scrie.
Deci...
Voi reveni.

Plasarea subiectului într-o perioadă ( mijlocul secolului al XIV-lea), anterioară chiar și celei a celebrelor autodafeuri ale Inchiziției, indulgențe și alte mijloace de menținere a populației în întunericul aspru al credinței, impus de biserică, obligă pe autor la o cunoaștere amănunțită a acelor vremuri, la a avea serioase cunoștințe de istorie și teologie, de credință și erezie și, pe lîngă acestea, de priceperea de îmbinare a realității cu imaginația.
Voi reveni...

Asupra subiectului mă abțin să comentez. E prea puțin materialul pentru a putea face vreun comentariu.
Ce m-a impresionat, pozitiv, în primul rînd, a fost acea întreagă, și poate inedită listă ( cel puțin pentru mine ) a metodelor de tortură ce se puteau utiliza la acea vreme.
Gîndesc că te-ai documentat dintr-un material îndeajuns de bine asortat cu asemenea practici ale epocii și poate chiar și adevărate.
Pe de altă parte vin cu criticile.
Voi reveni...

Introducerea în acea atmosferă, a vremii si a locului, se impunea a fi mai amănunțită, mai largă cumva, dar mai puțin stufoasă, parcă.
Vezi lucrări specifice din epocă, de la Sir Walter Scott, Alexandre Dumas, Fielding, sau poate chiar și Dickens.
Prenumele Benoit este apărținător unui cetățean de rit mozaic( evreu deci ) și nu știu dacă autorul a vrut ca așa să fie, mai ales că la acea vreme, în micile comunități creștine ( un sat de exemplu) nu prea era agreată o personalitate de vază de acest cult.
Altceva...
Materialul curge prea otova, fără paragrafe constitutive de idei diferite.
Parcă nu prea e stilul scriitoricesc.

Se fac remarcate construcții, incomode parcă, de a folosi, mai ales timpuri verbale care nu concordă în context.
Prezentul cu imperfectul sau cu perfectul simplu sau mai mult ca perfectul.
Ex. „Acest sunet îi întrerupe gîndurile" ( corect întrerupse, pentru că urmează) „ și imediat întoarse capul".
La un moment dat există un monolog al Isabellei, pentru ca imediat să ne propui un scurt pasaj „ cu eul interior al Isabellei".
Acest„ al Isabellei" este de prisos, dă cumva o notă de redundanță, pentru că pînă atunci avusese loc acel al său monolog.

În discursul înțeleptului satului, cu acea a sa anafora pilduitoare, el se adresează mulțimii, referitor la cel acuzat, pentru ca imediat să se adreseze și acuzatului, dar într-o manieră neconformă cu un text literar.
Pentru ca, mai apoi, intervenția lui Benoit, soțul celei ucise să se facă totalmente fără nicio noimă explicativă a actului său.
Voi reveni...

Am găsit unele cuvinte greșit ortografiate.
„Ghiară " în loc de „gheară",
„Perdută " în loc de „pierdută", „inportanță", în loc de „importanță".și au mai fost vreo cîteva.
Cîteva expresii pe care eu nu le-am înțeles. „Epicentrul satului ", „ bărbat protectiv"; „străinul o privea grăbită".

Folosirea incorectă a imperativului conjunctivului verului „ a fi", la formele pozitivă și negativă.
La fel și ca la „a veni!
Deci : „să fi" corect e „să fii".
Vezi și forma negativă, îmi scapă exact cum ai folosit-o.

O serie de cuvinte încorect scrise, la viteză.„Implus", (impuls), „eraj" ( etaj).
Nefolosirea corectă a unor virgule sau neplasarea acestora unde s-ar impune.
Obligatoriu se impune redactarea textului cu diacritice.
Cam astea ar fi!
Poate ar mai fi dar nu mai am timp și spațiu.
Se impune din partea ta mult mai multă lectură și o autocenzură absolut obligatorie.
Nu știu exact ce vîrstă ai dar înclin să cred că ești la seminar sau la o facultate de teologie.
Cum spunea cineva mai sus, dacă acea copertă e făcută de tine, din partea mea ...sincere felicitări!
Dacă crezi că nu am avut niște intervenții prea dure, mă poți contacta oricînd spre a mă consulta.

Încă ceva ce am uitat să spun. Important!
Stilul literar, scriitoricesc exclude folosirea cifrică a numeralelor, altcumva decît dacă ele indică prețuri, numere la adrese, numere de telefon, ani.
Deci, nu este corect:
„care tăia o persoană în 2 jumătăți"( corect două jumătăți)).
„au trecut 7 zile " ( corect - șapte zile); „alte 4 persoane" ( corect - alte patru persoane).
Aceste formulări sînt niște imixtiuni școlărești, ale scriitorilor pe calculator, leneși în a scrie corect literar.
Mai nou a apărut această enormitate în a folosi construcția ( verbală ) cu numeralul 12 la forma de feminin.
Doisprezece fete!; zile, tone, etc.

In calitate de scriitor pot sa spun ca lucrarea ta nu-i rea deloc. Ai niste probleme cu greselile gramaticale si cu folosirea unor verbe la gerunziu care nu dau prea bine dar astea sunt greseli ce pot fi ''curatate''. Ai grija insa la faptul ca trebuie sa fi foarte bine documentat pentru a duce pana la capat un volum plasat in perioada ciumei negre, secolul 14. Dar pare promitator sa stii. Grija mare doar la greselile pe care le faci probabil din neatentie. Am si o intrebare. Tu ai facut coperta? Daca da, ai putea si tu sa ma ajuti cu ceva.

Este foarte interesant subiectul, dar trebuie sa ai mare grija la exprimare. Ai destul de multe greseli gramaticale. Nu am sa ti le enumar pe toate dar ai putea sa recitesti ceea ce ai scris cu mai multa atentie si sigur ai sa le vezi.
Ai mancat multe litere, din neatentie sau din graba probabil. Si mie mi se intampla mereu. Ai grija iarasi la timpuri. Incearca sa nu treci prea brusc de la timpul trecut la timpul prezent ca nu mai suna bine, mai ales in aceeasi propozitie.
Si cred ca acolo unde ai pus paranteze ca sa explici...le-ai putea inlocuii cu linia de pauza care mai poate fi folosita si pentru a delimita o explicatie: - se ardea burta taurului pana cand persoana murea incinsa -.
Sper ca nu te-au suparat criticile mele dar am zis ca daca tot imi spun parerea sa o fac ca lumea.
Oricum imi place ideea(putin cam macabru inceputul, dar in asta consta intriga introductiva) mai ales daca o sa bagi si ceva romantic.
A da inca ceva: Tu ai postat ce ai scris, pe internet, pe un site?
xoxo

Scrie cu diacritice. Ai grija la exprimare satenii ce alcatuiau satul. Subiectul este bun, dar e foarte demult in trecut, iar restul cred ca-ti va veni greu sa-l faci. Oricu, Bafta!

Foarte atractiva eu unul nu citesc carti dar a ta ma fascinat... Tine-o tot asa

Frumos, vreau sa citesc si continuarea, cans apare?