Ce stiţi despre români, istro-români, meglanoromâni, aromâni?

ROMANI

Românii (de asemenea rumâni, termen istoric învechit) sunt un popor european de rasă caucaziană (albă), vorbitor al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene. Poporul român s-a format în urma etnogenezei româneşti, pe la sfârşitul secolului al VI-lea limba română şi poporul român fiind, în linii mari, formate. Venirea slavilor nu a făcut decât să nuanţeze caracteristicile limbii române şi ale poporului român. Este acceptată ideea că românii s-au format atât la sud cât şi la nord de Dunăre. După cucerirea romană din 106 în Dacia (dar şi înainte de această dată în Moesia) a luat naştere o populaţie daco-romană (respectiv traco-romană), care a fost mai târziu influenţată de popoarele slave în epoca migraţiilor, dar nu atât de mult încât să adopte limba slavă ca limbă de circulaţie. În istorie aceştia deţin exonimul de vlahi sau valahi. În Bulgaria, precum şi în unele regiuni din Serbia (Timoc), Grecia[4], Macedonia si Cehia [5], exonimul acesta este utilizat încă astăzi. O parte din slavii care s-au stabilit în spaţiul lingvistic românesc (îndeosebi în cazul teritoriilor nord-dunărene, dar nu numai) au fost asimilaţi de populaţia românească, abia ieşită din etnogeneză. Un exemplu edificator: Toponimul Şchei (de la Braşov) provine tocmai de la denumirea dată de protoromâni slavilor: şchiau „slav"

Vacoo

Românii (de asemenea rumâni, termen istoric învechit) sunt un popor european de rasă caucaziană (albă), vorbitor al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene. Poporul român s-a format în urma etnogenezei româneşti, pe la sfârşitul secolului al VI-lea limba română şi poporul român fiind, în linii mari, formate. Venirea slavilor nu a făcut decât să nuanţeze caracteristicile limbii române şi ale poporului român.

Istroromânii reprezintă o comunitate de 300-1. 500 (după unele surse maxim 3. 000) de locuitori din vestul Croaţiei. Sunt înrudiţi cu românii. Conform unora, istroromânii provin din zona Crişanei, Maramureşului sau a Banatului, lucru care ar explica anumite particularităţi ale limbii. [1] [2]

În propria limbă ei se numesc rumâri.

Cunoscuţi de localnici sub numele ciribiri şi de către filologi ca vlahii din Istria, locuitorii acestor sate sunt remarcabili pentru supravieţuirea lor lingvistică. În ultimul secol numărul acestora a scăzut de la 10. 000 la doar 300, şi aceştia fiind ameninţaţi cu dispariţia.

Meglenoromânii sunt una din cele patru ramuri de români. Meglenoromânii (numiţi şi megleniţi sau vlaşi) sunt o populaţie care trăieşte ca minoritate naţională nerecunoscută ca atare de statul grec, în câteva sate din regiunea Meglen din nordul Greciei, numărul lor fiind estimat la 12. 000 - 20. 000 de oameni. Ei vorbesc o limbă romanică numită limba meglenoromână. Încă din trecut, numărul lor a început să scadă tot mai mult datorită presiunilor făcute de către greci. Numele de român s-a pierdut în timp, fiind înlocuit cu denumirea de "vlasi", iar termenul de meglenoromâni a fost dat de cei care le-au studiat limba şi obiceiurile, avându-se în vedere şi regiunea în apropierea căreia locuiesc. Este interesant că spre deosebire de alte populaţii romanizate din est (numite în mod generic vlahi), ei nu se numesc pe ei înşişi cu un nume derivat de la romanus, ci folosesc numai numele vlaşi. Ei au locuit la nord de Salonic, în regiunea Meglen, în turceşte Caragiova, la vest de râul Vardar. Erau aşezaţi într-un orăşel, Nânta şi zece sate: Lunguţa, Birislav, Huma, Oşani, Liumniţa, Cupa, Ţârnarcea, dintre care trei comune cu români bulgarizaţi: Baroviţa, Coinsco şi Sirminina. Regiunea propriu zisă, Meglen, se află mai spre răsărit de teritoriul locuit de ei, întinzându-se de la Vodena spre nord est până la comunele Lunguţa şi Birislav. Datele precise istorice asupra trecutului meglenoromânilor lipsesc şi numai cu ajutorul studierii limbii se poate dezlega, în parte, trecutul lor.

Începând cu anul 1913 cea mai mare parte a localităţilor meglenoromâne sunt situate în Grecia. Localităţile mordice se află in componenţa fostei republici iugoslave Macedonia.


Aromânii (numiţi şi macedoneni greci, macedoneni români, macedo-români, macedono-vlahi,[6] rar macedoneni[7], popular machedoni) sunt o ramură a latinităţii răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni şi istroromâni. Numărul lor este estimat la aproximativ 2, 5 milioane[8].

Matilda Caragiu Marioţeanu a formulat următoarea definiţie: Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populaţiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani.[9]

T. J. Winnifrith a formulat urmatoarea definiţie: "... dacă vrem să vorbim despre aromâni (vlahi), trebuie să începem cu Olimpia şi Filip Makedon".[10]

Limba maternă a aromânilor este limba aromână. După unii lingvişti, limba aromână este o limbă aparte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice de est, alături de limbile română, meglenoromână şi istroromână. Alţi lingvişti o consideră ca fiind un dialect al limbii române, împreună cu dialectele dacoromân, meglenoromân şi istroromân. Matilda Caragiu Marioţeanu, academician de origine aromână, crede că aromâna este un dialect al protoromânei, adica al moştenirii comune latine răsăritene şi nu al limbii daco-române şi de asemenea ca cele doua limbi romanice din nord şi din sud, sunt limbi funcţionale şi trebuie tratate ca atare.[11]

Simbolul ce reprezinta Comunitatea Aromână din România este Soarele de la Vergina

Sper ca te-am ajutat catusi de putin.Pentru mai multe detalii foloseste google.ro sau wikipedia.org