am si eu nevoie de putin ajutor, am evoie de mini 4 rezumate din :miculita minciuna-Alexandru bratescu voinesti 2)dimitrie bolintineanu-legende, istorie.basme 3) doine (5) 4) balade populare -novac si corbul,brancoveanu, toma alimos 5) poezii- Eminescu,T. Arghezii, L. Blaga, N. LAbis (mama) 6) Morcoveata-Jules REnard 7) Micul print -Antonie de SAint -Expery Print si cersetor -MArk Twain 9)MArile sperante-charles dickens 10) Cea dintai invatatura-N Iorga. Funda +vot!

Niculaita Gropescu, feciorul lui neica Andrei Gropescu, din catunul Manga, comuna agureni, e un baiat cu judecata, blajin la vorba, masurat la miscari, si nu stiu cum sa zic: dar sfios ori prin urmare sfios.In toate clasele primare, urmate la scoala din Magureni, a luat tot premiul intai, spre bucuria si magulirea parintilor.

Ca, de! nu e lucru putin, in ziua de Sampietru, in scoala impodobita cu flori, s-auzi ca striga de colo: Premiul intai cu cununa Gropescu Niculae, sa vezi pe domnul invatator ca-i pune peste perisorul lui negru cununa de merisor, pe domnul primar ca-i da un teanc de carti mangaindu-l; si apoi sa pleci pe linia satului, tu, mama de o parte, tatal de alta, si intre voi feciorul vostru, in vazul consatenilor, care zic cu dragoste: Sa va traiasca! si la mai mare!

La sfarsitul scolii, domnul invatator Irimescu a zis ca e pacat ca asa baiat cu tragere de inima la invatatura sa nu mearga mai departe; iar neica Andrei Gropescu, de la Sampietru pana la septembrie, s-a gandit si s-a razgandit in toate felurile a luat sfat si de la unul, si de la altul.

Invatatorul i-a spus precum vazurati; si tot asa isi zicea si el in ceasurile de truda si de obida, cand vedea ca munca lui si a Stanei, nevesti-si, n-avea nici un spor pentru casa lui impovarata de patru copii: Niculaita de unsprezece ani, doua fete gemene de trei si alt baiat n bratele Stanei. Arendasul, conu Epaminonda, i-a spus ca invatatura multa mai rau utraveste sufletul omului, ca tere cheltuiala mare si dezgusta pe om de munca pamantului, i-a dat si pilda pe Ghitica al popii, care a urmat la liceu sase clase si a iesit un apelpisit si un derbedeu, de a speriat comuna: si tot asa isi zicea si neica Andrei, cand se gandea la lipsa lui de mijloace si la ajutorul ce puteau sa-i dea de aci incolo bratele lui Niculaita.

Ca si daca nu era prea voinic, dar era tare dibaci la mana si mostenise de la bunicu-su, mos Sandu Gropescu, aplecare la dulgherie. Dupa moartea batranului, sculele fusesera urcate in podul casei, dar iscoada de Niculaita, care la moartea batranului era un nodulet abia de patru ani, dase intr-o zi peste ele; si cu toate dojenile mama- si: Da-te jos d-acolo, proclete, ca da tat-tu peste tine si-ti moaie oasele, copilul care acum isi aducea aminte ca prin vis de unchiasul care lucrase stalpii portii cand si cand da fuga in pod la sculele bunicului. Si incet-incet, din gluma, din joaca, azi a facut un scaunel, maine o morisca de speriat ciorile, care prapadeau ciresul din coasta

pana cand intr-o zi, cand s-a intamplat de-a pierdut tat-su codarla de la caruta: Taica, iti fac eu una la fel. Si s-a pus Niculaita pe lucru si, din lemne vechi de prin curte, a facut intai cotocii, pe urma spetezele, si, dupa ce le-a incheiat frumos, a iesit o codarla, de s-au crucit si tat-su, si mama-sa, si vecinii... Da, lipsa de mijloace, indemanarea baiatului la dulgherie si teama parintelui de pierderea acestui ajutor de mare pret au dat greutate sfaturilor lui conu Epaminonda; si a ramas Niculaita acasa, la munca pamantului.

De parut rau, lui nu i-a parut, ca-i placea si munca la camp si mai ales dulgheria... La camp, cand pazea boii cu alti baieti de seama lui, se juca si el cu ei; dar mai drag ii era sa se razleteasca deoparte, si sa se uite cu bagare de seama la ierburi si la lighioni. El era cel care-i invata sa scoata din gauri paianjeni si greieri cu un glontisor de ceara legat cu ata. Baietii ceilalti stateau ce stateau langa dansul, apoi porneau la alte jocuri; iar el ramanea singur sa supravegheze cum se luptau furnicile sa duca poveri de patru-cinci ori mai mari decat ele ori se tara binisor pe branci, sa vaza ce face lacusta de taraie asa de tare
.