"Sunt umbra ta, iubito duioasă precum luna
De stele legănată, reverberând cărări
În nopţile de taină când cade ceru-n mări
Şi când, din dulcea roabă, tu îmi devii stăpâna,
Iar eu - o umbră-ntinsă din zare până-n zări,
Ce, cu-n sărut, se-aprinde, arzând nebună-ntruna,
Mutând focul pe tine şi declanşând furtuna
Care se stinge numai cu dulci înfrigurări,
Prin loc cu flori, pe dealuri, sub cuib de păsărele,
Pierduţi sub cer cu stele, pe muşchi cu licurici,
Unde-un ciopor de greieri, simţind vrerile mele,
Halucinează ritmuri cu scripcile lor mici...
Şi, astfel, noaptea zboară şi pier sfintele stele,
Iar noi pierim sub ramuri, prin tufe de arnici."
De pe cel de-al 4lea volum:
De sticlă
împrumută-mi jumătăți de cioburi
plânse de furtuna de oglinzi de sticlă
cursă in parcarea casei noastre
în tăcere deplină
mătură strada, curăță casa
de praf de doliu și lacrimi pisate
în gând
întreabă-te iubit-o
de ce-a ajuns sa taie
amorul nostru?
Nu înţeleg de ce ne ceri poezii la categoria numită "Muzică"...deşi, ce-i drept, şi poezia poate fi considerată o muzică a sufletului. Te mut totuşi la "Artă şi Cultură", dacă nu te superi şi te las cu o capodoperă a lui Leonard Cohen, A thousand kisses deep.
http://youtu.be/n8CBduErWak
Asta e compusa de mine... Avea mai multe strofe dar am sa iti spun doar o strofa. " Esti o doza de speranta / Esti un inger pazitor, / Dai mereu inimii mele / Un impuls ca sa nu mor."
Chestia cu "doza" ma cam irita, si eu sunt un foarte bun critic
Mai bine raza (Ca) de spoeranta