| stelianr a întrebat:

Stie cineva daca numele "Corina"este din mitologie?

3 răspunsuri:
| onasis1961 a răspuns:

CORA [greaca] Varianta a numelui Corina
CORINA [greaca] kore = fecioara
-
Nume eminamente feminin, Corina intra in patrimoniul numelor romanesti abia spre sfarsitul secolului al XIX-lea, atunci cand o serie intreaga de nume grecesti au intrat si s-au tranformat din limba latina. Se presupune ca radacina sa este prenumele personal Kore tradus prin "fata", "fecioara", "fetita". Kora este binecunoscuta in mitologia greaca, fiind identica cu Persefona ("cea care curma lumina", zeita care stapaneste in timpul iernii lumea umbrelor, fiind, insa, in timpul verii si zeita fertilitatii). La romani era venerata sub numele de Proserpina. Fiica lui Zeus si a Demetrei, Kora a fost rapita de Hades (zeul Imparatiei subpamantene, fiul lui Cronos si al Rheei), care a silit-o sa-i devina sotie. Astfel, Kora si-a traiat viata atat sub pamant, alaturi de inneguratul sau sot, cat si deasupra pamantului, alaturi de mama sa. La greci, ea simbolizeaza ciclurile vegetatiei si ale vietii, fiind integrata in cadrul "misterelor eleusine". Exista, insa, specialisti care sustin ca este un nume care a aparut ca fiind o creatie literara, intalnit prima data in lucrarile lui Ovidiu. In onomastica romaneasca a intrat pe cale culta, in epoca moderna, din limba franceza, unde are forma de Corinne. A cunoscut rapid o raspandire pe intreg teritoriul romanesc. Se gasesc si formele de Corin si Codin, aparute prin adaugarea sufixului "-in", specific adaptarii la limba romana.

| emega a răspuns:

Pe mine mă cheamă Corina laughing.
În orice caz, nu am nimic de adăugat, vroiam doar să zic că sunt folositoare răspunsurile de mai jos, chiar dacă sunt identice laughing.

| anonymous_8752 a răspuns:

Da, se gaseste in mitologie. Pot sa te ajut cu urmatoarea explicatie: Nume eminamente feminin, Corina intra in patrimoniul numelor romanesti abia spre sfarsitul secolului al XIX-lea, atunci cand o serie intreaga de nume grecesti au intrat si s-au tranformat din limba latina. Se presupune ca radacina sa este prenumele personal Kore tradus prin "fata", "fecioara", "fetita". Kora este binecunoscuta in mitologia greaca, fiind identica cu Persefona ("cea care curma lumina", zeita care stapaneste in timpul iernii lumea umbrelor, fiind, insa, in timpul verii si zeita fertilitatii). La romani era venerata sub numele de Proserpina. Fiica lui Zeus si a Demetrei, Kora a fost rapita de Hades (zeul Imparatiei subpamantene, fiul lui Cronos si al Rheei), care a silit-o sa-i devina sotie. Astfel, Kora si-a traiat viata atat sub pamant, alaturi de inneguratul sau sot, cat si deasupra pamantului, alaturi de mama sa. La greci, ea simbolizeaza ciclurile vegetatiei si ale vietii, fiind integrata in cadrul "misterelor eleusine". Exista, insa, specialisti care sustin ca este un nume care a aparut ca fiind o creatie literara, intalnit prima data in lucrarile lui Ovidiu. In onomastica romaneasca a intrat pe cale culta, in epoca moderna, din limba franceza, unde are forma de Corinne. A cunoscut rapid o raspandire pe intreg teritoriul romanesc. Se gasesc si formele de Corin si Codin, aparute prin adaugarea sufixului "-in", specific adaptarii la limba romana.