Sunt cativa morti in oras, iubito,
Chiar pentru asta am venit sa-ti spun;
Pe catafalc, de caldura-n oras,
Incet, cadavrele se descompun.
Bacovia. Multi il considera sociopat, psihopat, etc.Pentru mine ramane un mare talent, poetul meu preferat a carui opera am citit-o si recitit-o de foarte multe ori. Poezii grave, dar de o mare expresivitate si inalta tinuta artistica. Adevarate pasteluri ale mizeriei, saraciei, mortii, ale anotimpurilor triste. La Bacovia toate cele 4 anotimpuri sunt pline de jale, nu doar toamna ca la alti poeti.As vrea sa aud si eu parerile voastre in legatura cu el. Ce apreciati cel mai mult?!
Multumesc!
"Iti aduci aminte ziua cand ti-am spus ca esti frumoasa?
Cand,in linistea padurii,poate ca te-am sarutat?"
Incep cu versurile acestea pentru a incerca o dovada ca Bacovia,n-a scris numai versuri morbide cum sustin unii; desi monocord,usor de recunoscut prin starea de spirit unica pe care o induce si pe care o numim "bacovianism",poetul ploilor monotone,al amurgurilor violete, devorat de gandul mortii, n-a fost nici pe departe un psihopat si nici macar sociopat.Bacovia a trait printre oameni,singuratic poate,singur intre ceilalti,dar a iubit o femeie,s-a casatorit cu ea,a avut un fiu.N-a fost misogin,n-a avut halucinatii morbide,precum un schizofrenic si nici macar n-a avut sentimentul conspiratiei impotriva sa precum un paranoic; Bacovia a fost,pur si simplu un om cu temperament dominant de melancolic. Daca ne gandim bine,fiecare dintre noi are momente de adanca melancolie,chiar daca nu atat de indelungate sau de profunde ca ale sale,si in acele momente versurile lui Bacovia ne susura in suflet; marturisesc ca am si eu momente in care as spune cuiva:
"Asculta tu bine,iubite,
Nu plange si nu-ti fie teama
Asculta cum greu,din adancuri,
Pamantul la sine ne cheama".
E interesanta asocierea lui Bacovia cu Cioran; deosebirea dintre ei este insa fundamentala sub aspectul nu al tematicii ci al intelectualizarii:bacovia simtea, traia profund, starile sale erau funciare, exprimate direct si natural fara filtrul intelectului.Nu exista nimic teatral in atitudinea lui Bacovia; pe Cioran il putem banui uneori de asta; il vad stand in afara si privindu-se pe sine si apreciindu-se drept:"ultimul sceptic de serviciu". Bacovia se asculta pe sine, isi asculta sufletul si gaseste cuvinte sa exprime ceea ce simte.Si sa nu uitam ca pentru ivirea poeziei sale veacul era pregatit; exista in intreaga Europa o anume stare de spirit care influenta existentele.In pragmatismul americanesc al zilelor noastre,dominat de dorinta de a parveni, sub puterea devoratoare a zeului Ban, sensibilitati atat de profund melancolice nu par a mai avea sanse sa se iveasca in lume.De aceea si apar detractori ai romanticului Eminescu sau ai simbolistului Bacovia.Dar cei care inca mai simt frumusetea unui vers eminescian precum:
"Argint e pe ape si aur in aer."
sau bacovianul
"Aud materia plangand'
sunt niste binecuvantati de Dumnezeu pe pamant; lor li se dezvaluie frumusetea lumii si se pot bucura de toate miracolele simple ale unicei vieti care ne este data noua pe Pamant.Nu-mi pasa, draga Adrian, ce spun unii sau altii criticand; ma bucur pentru mine, ca poezia canta zi de zi in inima mea.Azi sunt solara precum Floarea Albastra enimesciana; maine pot fi coplesita de gandul mortii si voi auzi bacovianul glas al Pamantului chemandu-ma; si ma simt vie.AICI si ACUM...
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
De-atâtea nopţi aud plouând,
Aud materia plângând...
Sunt singur, şi mă duce un gând
Spre locuinţele lacustre...
Răspunde
Bacovia a scris frumos. Pacat ca era un melancolic incurabil. Altfel, mi-ar fi placut enorm. Dar daca mie personal nu imi prea place, nu pot sa nu recunosc ca a fost un mare poet, ca ce a scris a scris frumos, ca a avut valoare.
Ce zic altii despre el, ce conteaza intr-o lume in care valorile sunt rasturnate, si oameni anormali ii considera pe cei anormali normali si pe normali sociopati, psihopati? Daca ar fi sa faci un sondaj in care cei chestionati sa aleaga intre Guta si Bacovia, ai constata cu dezamagire ca Guta ar cistiga detasat. Desi stim (eu si tu) unde e adevarata valoare. De fapt, asta e una din durerile mele mari: ca in Romania, tot ce e de valoare este dat la o parte, si este aclamat si aplaudat kitch-ul, nonvaloarea.
Tot mai tăcut si singur
În lumea mea pustie --
Si tot mai mult m-apasă
O grea mizantropie.
Din tot ce scriu, iubito,
Reiese-atât de bine --
Aceeasi nepăsare
De oameni, si de tine.
Si cand te gandesti ca este originar din acelasi oras ca Monica Columbeanu si uite ea ce viziune frumoasa are asupra vietii...
Lasand gluma la o parte si mie imi place mult, nu la fel de mult ca Lucian Blaga, dar e printre preferatii mei.
George Bacovia- Decembre
Te uită cum ninge decembre...
Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.
Şi mână fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele - totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.
Mai spune s-aducă şi ceaiul,
Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri,
Şi ningă... zăpada ne-ngroape.
Ce cald e aicea la tine,
Şi toate din casă mi-s sfinte, -
Te uită cum ninge decembre...
Nu râde... citeşte nainte.
E ziuă şi ce întuneric...
Mai spune s-aducă şi lampa -
Te uită, zăpada-i cât gardul,
Şi-a prins promoroacă şi clampa.
Eu nu mă mai duc azi acasă...
Potop e-napoi şi nainte,
Te uită cum ninge decembre...
Nu râde... citeşte nainte.
Nu inteleg de ce oameni inteligenti si creatori de frumos si progres sun catalogati scrantiti, sociopati, psihopati etc de toti prosti care habar are pe ce lume traiesc si se cred sanatosi la cap.
Adrian, ti-am dat un inteligent meritat pentru pentru replica dată, rar fac aprecieri.
E unul dintre poetii mei preferati. Ma bucur sa vad ca este apreciat si de ceilalti. Cat despre cei care il numesc psihopat, nu cred ca inteleg nimic din operele lui. Poate ca sunt cam triste, dar fiecare are un mod diferit de a privi lucrurile. E bine ca mai avem personalitati care accepta realitatea in loc sa o transfigureze in ceva de basm. Cred ca tocmai din cauza acestui fapt este atat de apreciat (de unii).
Trebuie sa respect un om atat de deprimat, morbid, imi place mizeria lui. Tocmai din mizerie se naste cea mai puternica forta creatoare. Din mizerie sau suferinta.
E un poet mult prea consecvent pentru gustul meu. viata e plina de valente 
nu as putea sa-i citesc toata opera.
cat despre faptul ca unii il considera de-a dreptul macabru, mie nu mi se pare. avem noi prea multe pasteluri de-ale lui alecsandri si de-aia...
Consider ca pentru a-l intelege pe Bacovia, dar si pe altii ca el, trebuie sa fi ajuns "pe culmile disperarii", sa fi trait cu toata fiinta experienta tristetii, in cele mai sumbre feţe ale ei. Ori asta se intampla mai mult celor mai naivi, mai "slabi de inger", in general femeilor. Ceilalti ii vor ridiculiza pe toti care vad un sens in versurile lui Bacovia. Trebuie sa fi de o sensibilitate bolnava ca sa atingi culmile astea sinistre. Si daca iti si plac, pe deasupra, versurile, s-ar putea sa fie cam tarziu pentru tine.
Sau pur si simplu sa fi suficient de "citit" incat sa vezi intelesurile ascunse din astfel de texte. :p
@Adrian
Cu fraza aia, am vrut sa spun ca cei care nu au fost niciodata atat de tristi sau cei care, in general, sunt mai flegmatici (sa zicem), nu o sa inteleaga versurile lui Bacovia si o sa faca "misto" de aia care chiar inteleg ceva din ele. Tocmai asta spuneam la inceputul comentariului initial, ca NU oricine poate sa inteleaga astfel de versuri.
Si da, sunt de acord cu tine ca mediul in care ne târâm viata a ajuns respingator, daca nu chiar INFECT (depinde de cat de multa mizantropie zace in fiecare xD ).
Si mie imi plac foarte mult poeziile sale. Ele reprezinta expresia cea mai elocventa si mai durabila a simbolismului autohton. Nu e pentru toti Bacovia, nu toti pot sa-l inteleaga, insa mie imi place foarte mult.
Bacovia. Inca nu am apucat sa citesc toata opera lui, insa o mare parte a poeziilor sale am avut placerea sa le citesc. Eu, sincer consider ca opera lui Bacovia, este opera lui Emil Cioran in versuri ( si nu ma refer ca l-ar copia pe Cioran, desi au fost aproape jumatate de veac contemporani) si vice-versa. Ambii sunt greu de inteles dar totodata necesari dezvoltarii unei gandiri care ne desparte de "turma".
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
