Tu scrii poezii? Vrem sa te publicam!

De ce e atat de greu,
singur tu sa fii
De ce totul e un cliseu
iar tu nu ma poti iubi

Visele mele toate le-ai aruncat
si ai preferat,
Sa pleci, sa uiti, lasand urme adanci
fiindca tu nu ma poti iubi

focul dintre noi
va arde in continuare
cand voi fi departe
la un singur lucru te ve gandi :abandonare
CACI TU NU MAI STIUT IUBI

Daca va plac lucrarile cu tente apocaliptice si ultra-dramatice, eu ma bag! Doar ca trebuie sa mai termin din ele, ca nu cred ca am 10 terminate, chit ca am vreo 30 incepute.Totusi,as avea un mic sfat; n-ar fi mai recomandat sa va trimitem poeziile pe o anume adresa de e-mail, tinand cont ca unele pot fi foarte lungi (15-20 de strofe) si astfel, mai dificil de postat intr-un singur raspuns?

Amintirea. POEZIA 1.

Prin viata n-am trecut prea mult
Insa ma simt ca un adult.
Mereu trec fara sa imi pese,
Uit de tinerete adese.

Apuc cu mana goala scartaind un verver,
Si ma simt ca si cum m-am maturizat sever
Trec printr-un portal de amintiri
Prin inima imi trec fel de fel de tintiri
De n-am profitat de ele cat am putut?
Acum m-am abatut de tot ce-a fost.
Viata-i un cliseu fara rost.
Dar daca stii cum s-o traiesti,
Trebuie sa gandesti
Pas cu pas inima-n lant
Viata-n balans
Trece tot pe langa tine
Ca si un roi de albine,
Te inteapa dar uiti,
treci si peste multi,
nu-i mai ti minte nimic.
Daca nu ti-a pasat
Ai si uitat.

Hai s-a incercam, firstespartire

O vorba spusa l-a intamplare
A lasat in urma lacrimi amare
Mi-a lasat chipul plans
Si niste ochii ce te va astepta la apus

Credeam ca inima ta imi apartine
Asa cum este legat bratul de mine
dar totul se termina odata
Si clepsidra nimeni nu poate s-o intoarca

Ai plecat mi-ai lasat suspine
Dar acum privesc spre amurg
Vreau sa uit lacrimile care curg
Vreau sa uit de tine
Si de buzele tale ca mierea de albine

Vesnic savurand trecutul
Privesc spre viitor
Vreau sa imi incerc norocul
Sa devin nemuritor

Pe treptele de azur pasesc
Mergand spre viitor
Si incerc, ma zbat sa reusesc
Sa ies castigator

Imi iese in cale tot trecutul
Privesc spre viitor
Mie greu sa depasesc trecutul
Dar am un inger pazitor

Incerc sa fac, sa-mi vad de drum
Mergand spre viitor
Si trec de treptele de fum
Si ies invingator

Ce repede zboara timpul
Copilaria mea s-a ars ca chibritul
Ce incult eram
Imi pare rau ca nu te slaveam
Mi-as da orice sa te m-ai am

Sa am vantul care ma intelegea
Sa am roua care ma picta
Sa am natura mirobolanta
Sa ma-i fie roadele de altadata

Acum e natura moarta
A fost ucisa de o minte maniaca
Si mintea mea este m-ai maturizata
Imi vreau copilaria de altadata

Vreau muguri, pomi fructiferi
Vreau sanatate, vreau vara imi mijloc de ierni
Dar acum te iubesc cand te-am pierdut
Acum te pretuiesc privind la amurg

Lasa-mi Doamne poezia si mugurasul de foc
Amintirile pictate cu pensula trecutului, se intorc
Ea se intoarce timp de 10 secunde
O intreb unde-i, dispare pe veci si nu mai raspunde

Muzica

Muzica e arta,
Te duce cu o harta,
Am plecat pe un drum,
Ne oprim acum,
Printre note, accente,
Dulci componente,
Reverse, averse,
Depresii si impresii,
Sugestii si expresii,
Muzica exprima, imprima,
Gen o doamna:Anonima

Dialog

Un dialog purtat,
Ca un vis ciudat,
Raspuns in anonimat,
Impresii mi-a cerut,
Zero e barat.

Oamenii

Oamenii sunt duri,
Oamenii sunt reci,
Au fost arsi de banii seci.

Oamenii sunt amagitori,
Nu viseaza in culori,
Iti taie aripile sa numai zbori.

Visez sa.

Visez sa sadesc o floare,
Visez sa o fac nemuritoare,
Visez sa pictez cerul,
Amestec visele cu telul.

O stea, un cer si atat

O stea lumineaza,
Ma tine treaza,
Ma gandesc la trecut,
Ma fac ca nu aud.

Un cer e plin de stele,
Unele chiar efemere,
Panza intinsa,
Cu stele aprinsa.

Dorinta

Am o dorinta,
Un fel de doinita,
Un mic dor,
Langa apa sa mor,
De dor,
Din cauza ta,
Din cauza voastra,
Ingeri negri,
Ingeri nebuni,
Imi trebuie luni,
Sa-mi amintesc,
Ca va iubesc.

Vampirism

Vrei sa ma storci de viata,
Ce se rupe ca o ata,
Te inseala ca o hoata,
Te pune la incercare,
Sa vezi cat doare de tare.

Intrebare si raspuns

Te intreb daca stii,
Stelele sa poti citii?
Te intreb daca ai vrea,
Cu luna a dansa?
Cu soarele a comunica?
Dar intrebarea este grea
Si o pun altcuiva.

Ochii

Ochii caprui,
Ochii amarui,
Ochii stralucesc
Si te ametesc.

Ochii albastri,
Foarte sihastrii,
Ei te privesc
Si te pacalesc.

Amintiri scrise pe o foaie

Amintiri scrise pe o foaie,
Nu exista gunoaie,
Rele sau bune,
Uneori nebune,
Chiar nu conteaza,
Iubirea primeaza,
In sufletul inocent,
Adesea strident,
Aparent rebel,
Uneori stingher.

Si frunze cad peste carari
Pe care tu-ai pasit
Venind la mine, cite seri!
Dar astazi n-ai venit.

Un gind doar ma apasa acum
Ca mai lasat uitarii
De ce astfel esti, nu stiu cum?
In clipa asteptarii.

Lovinduse un vint de geam
Imi spune, Ea-i pierduta!
Si ca la piept n-am sa te am
Caci altul te saruta.

Imi esti prieten vint hoinar!
De-mi spui cu adevarul
O veste plina de amar
Ca-n nopti de toamna cerul.

Ma inchin in fata ta si plec
Dar nu la Ea, nu-mi pasa
As vrea in liniste sa trec!
Caci astazi Ea ma lasa.

Un gând
Gândeşte-te la mine
Aşa cum te gândeşti la secunda ce-ţi trece prin faţa ochilor
Fără să o vezi, fără să o numeri, fără să o ştii.

Gândeşte-te la mine
Ca la firul de soare ce-ţi cade pe oraz dimineaţa.
Fără să-l simţi, fără să-l uiţi.

Gândeşte-te la mine
Aşa cum te gândeşti la primul fulg de nea pe care l-ai ratat
Fără uimire, fără să-i simţi magia.

Gândeşte-te la mine
Ca şi cum nu m-ai fi cunoscut niciodată cu adevărat
Fără priviri, amăgiri şi tristeţi.

Gândeşte-te la noi, apoi
Ca şi cum ne-am ţine de mână
Aşa cum o facem de fapt
Fără să o vedem, fără să o numărăm, fără să o ştim.
(myoko)

Poezia nr.1 : Ploaia.

Astept ziua cand ploile marunte
Sa-mi spele pielea si tot trupul meu
Apoi,astept un soare cald si neschimbat
Macar ceva,o raza,sa-mi rasara peste cartier.


O ploaie uda, cu gust de lacrimi colorate
O ploaie maiestra, in care arunc cuvinte nevazute
O ploaie in mii si mii de valuri
O ploaie in zeci si zeci de maluri.

Si as mai vrea, te rog, daca se poate
Sa ne plimbam stingheri, asa prin noapte
Sa-mi arati ploaia asa cum este ea
Cu zile aspre si taioase
Cu nopti lungi si-ntunecoase.

Ai cam gresit mai sus ai scris "ca chibritul", si eu am facut o greseala am scris Ploaie uda, dar pana la urma asta este imaginatia mea...bogata...Mai aveam pana la 9 nu o sa mai gresim, iti urez o zi buna.

Poezia 2 : Amurgul.

Pluteste amurgul pe vale,
O zestre de enigma se straduie sa-mbine
Icoana visului in arta rara
Se scufunda-n nemurirea sufletului

Un grandios soare se asterne pe cer
Iar norii alearga-nspaimantati,
O pata de-ntuneric pe orizont adie
Un negru vis plutind etern.

Daca as putea da timpul inapoi
Sa simt din nou eternitatea
E mult mai mult decat viata,
In care m-am pierdut de-atatea ori.

Frumoasa initiativa insa un volum de doar 10 poezii mi se pare exagerat de putin. Asta in conditiile in care o placheta (micro-volum) incepe in general de la 15 poezii/poeme. Ar fi mai ok spun eu, scriitor fiind, daca ati da ca premiu un volum colectiv : 5-6 premianti, fiecare cu 10 poeme. In alta ordine de idei, sunt deschis sa jurizez si eu alte asemenea concursuri si salut faptul ca va ganditi si voi la tinerii scriitori/poeti.

PS: scriu si eu un poem desi desigur ca nu sunt eligibil pentru acest concurs, insa ar putea fi inspirational pentru tinerii care scriu aici:


Exiluri de frică


zâmbesc amar pereţii
printre lacrimi de praf
ultimul ţăruş de lumină
îi imită tăcut
sângerând argint
ferestrele plâng multicolor
la apus
ne-au vazut inerţi
pe noi
imitând pereţii, tot mai mult
lăsându-ne puşi de alţii
zi de zi
fără luptă
la colţ...

Din intuneric si asprime
Cu dureri si crunte lacrimi
Se aprinde focu-n mine
Printre-a sufletului aripi

Curand a zilei asfintit
Din soaptele noptii
Incalzind ca un chibrit
Se va ivi in calea vietii

Imi ridic gandul la cer
Ma intorc din nou spre bine
Si iarasi o sa mai sper
C-o sa vi din nou la mine

Adanc prin corzile chitatii
Dulcele sunet armonios
Ajunge la malul marii
Unde stateam noi pe jos

Spuma marii ma indeamna
Sa ma las cuprins de farmec
Cu putere, fara graba
Sa ma sting din intuneric

Glasul focului ma cheama
Eu incerc si reusesc
Cu a binelui arma
Sentimentul il opresc

De a muntilor creste
Vantul sufla vijelii
Ce ma fac eu fara tine
Unde pleci? Cand o sa vi?

Dinamo Rasare,

Fix in canalizare

Steaua Straluceste

Borcea innebuneste[x2]

Becali Invinge,



Dica vine`n data!

Muschi isi arata

Banel sh el tare

lupta pentru onoare[x]

Maicon tare bo$$,

Nu e tare prost[x2]



Piturca Nervos,

Becali Tare bo$$[x2]

Tanase tare, Lupta in picioare,

In Baie Cazura,

Glezna si`o ruptura


Am facut`o acum 1 an pana in finala cupei Steaua - Dinamo

De ce n-ai ajuns la mine?
Fiindca te iubesc...
Te iert!
De ce mai mintit?
Fiindca tin la tine.
O sa uit ce s-a intamplat!
De ce nu esti langa mine cand am nevoie de tine?
Pentru ca ma iubesti si eu te iubesc
Lumea se mira ....cand nu esti cu mine!

Deodata lumea ma intreaba :
'Unde ti-e iubitul?'
Eu ii raspund cu mandrie:
'In inima mea!'

Privesc cu ochii tristi si goi,
Si ma intreb de ce tot noi.
Mai privesc odata-n urma,
si parca devin un fel de gluma.
Mi-au ramas doar amintirile,
ce-mi incalzesc serile.
Am pierdut atat de mult
incat nimic n-ar mai conta s-o i-au iar
de la inceput.

Am doar 13 ani, si totusi scriu deja 4 carti Stiu ca suna ciudat, dar... e. Mi-au fost destul de laudate inceputurile cartilor, si sper ca intr-o buna zi voi reusi sa le public.
Am scris si un poem, dar e doar unul, nu 10 si nici nu am 18 ani, dar sper totusi sa va placa.


Speranţă


Sunt gânduri ce mă frământă,
Amintiri neuitate,
Şi regrete, şi iubire şi speranţă
Toate-n mine...
Aştept mereu, fără putere,
Ca un soare fără raze,
Cu inima frântă
Şi în gânduri ratacită...
Singură şi pierdută în idei
În imensul univers al aşteptării,
Doar speranţa mă mai ţine în viaţă,
În lungul lanţ al disperării.
Fără vise, în noapte stau şi plâng,
Şi stelele şi luna se întreabă
De ce nu am putut uita,
Uita ce-a fost odată.


Si da, e facut de mine Am folosit diacritice pentru a se intelege mai bine

Eu nu-s decat o frunza
Pierduta pe-o carare
Pe care vantul toamnei
Ti-a scos-o-n cale
Si ce-ar putea sa-n semne
O frunza mai putin
Cand tot pamantul este
De atatea frunze plin

Cand am plecat, am impartit sufletul in bucati,
Pe care le-am ascuns mai apoi ca tu sa le cauti
Dar undeva pe drum s-au strans greutati
Si n-ai putut sa-ti culegi cununa de lauri!

Eram tineri in suflet, in trup si in minte
Insa la mijloc s-a smuls niste-otrava
Si oricat as fii-ncercat sa imi aduc aminte
Vantul si ploaia au scos din pamant doar galceava.

Cu urme infipte in ziduri de marmura
Cu urlete mute ce-au lasat doar un gol,
As fii vrut sa mi dau jos de aur armura
Si sa-mi las ranile sa se umple de dor.

Si cand soarele s-a stins de pe cerul albastru
Si zgomotul noptii a cuprins incaperea
Luna a ramas unicul astru
Sub care si ochii-i strangeau iar durerea.

Imi amintesc...
Te-am cunoscut in zi de toamna
Cand totu m-i se parea pustiu
Si m-am indragostit de tine
Fara sa vreau, fara sa stiu.
Te aseman unui soare
Ce pluteste lin pe cer
Iar eu fiind intinsa mare
O singura raza-ti cer;
O raza plina de iubire
O vorba dulce si un sarut
Sa pastrez ca amintire
Tot ce-am trait sau am avut.
Iubirea noastra-i vantul
Ce adie oftand
Iar de ar fi sa nu mai bata
As mai avea un gand;
Sa fi tu fericit
Cu sau fara amintirea mea
Si eu... Oriunde as fi
Sa-ti pazesc dragostea

Poezia Nr. 1.

Eu.Tu.El.Ea

EU
Eu sunt fata cea timida
Ce se-admira in oglinda;
Fata ce-i mai plangacioasa,
Dara intr-unfel frumoasa.

Eu sunt cea ce te vegheaza,
Asta prietenie ti-o lumineaza.
Eu sunt fata ce-ti zambeste,
Cea ce nu te ocoleste.

Eu sunt sufletul sensibil
Cu un stil poate penibil;
Sunt o luminita-n noapte,
Ce-ti vorbeste doar in soapte.

TU
Tu esti prietena buna
Ce doar bucurii aduna;
Spui lucrurilor pe nume,
Repede ca niste pume.

Esti doar fata 'ceea bruna
Ce-ar semana cu o zana
Esti fata cea jucausa
Ce-are-n mana o papusa.

Fata cu-acel suflet curat,
De un alb imaculat,
Furi toate privirile
Si-ti "ies" ghidusiile.

EL.
El e cel ce urca-n jos,
Ce-are un urat frumos,
Ce termina sa inceapa,
Ce rade curatand o ceapa.

E baiatul curajos
Ce e mai mereu fricos.
E glumetul care zice
In loc de "Alis"-Alice

Este cel ce-i mititel,
Poate 'naltut de fel.
Prietenul devotat,
Ce odata te-a-nfuriat.

EA.
Ea-i cea ce se plimba cu sinonime,
Toate-adunate-n niste rime,
Cu atatea cuvintele,
Cuvintele ale mele.

Ea e cea ce stie calea
Catre-orasul "Fericirea"
Stiind s-atinga orice stea,
Stiind s-artinga dragostea.

Ea e fata cea scunduta,
Desteapta si-un pic slabuta.
Este, totusi, fata dura,
Ce rezista la caldura.

EI
Ei sunt prieteni foarte buni,
Poate putintel nebuni,
Ce se distreaza-mpreuna
Si le pierzi chiar orice urma.

Ei au sapte ani de-acasa
Si-nca sase au din clasa,
Deci ei sunt copii cuminti,
Vor sa fie presedinti.

Sunt glumeti
Mai mereu si zambareti.
Se plimba pe calea vietii
In racoarea diminetii.

NOI
Noi toti stam doar impreuna
Zburand pana pe la luna.
Cantand cantece in struna
Mancand rareori si-o pruna.

Avem suflete curate
Cu bucati de tort patate
De alinturi dezmierdate,
Prin adancuri afundate.

Deci noi suntem cei mai buni
Prieteni de marti la luni.
Radem patru-n cor deodata
Si zambim cu lumea toata!

Poezia Nr. 2.

Luna

Linistita-n noapte,
Pe-un cer de soapte,
Luna sta galbuie
Si norii-i incuie.

De-asupra unei ape,
Usurel incape,
Lumineaza raul,
Trece-ncet paraul.

Sta sus misterioasa,
Chiar deloc sfioasa,
Spune povesti nebune,
Dintr-o alta lume.

Se crede regina noptii,
Dar nu-i nici frumoasa diminetii,
Se crede printesa in intuneric,
Spune c-are un "suras" feeric.

Mi-a zambit d-acol' de sus,
Parc-avea ceva de spus,
A-nceput s-adune stele
De prin cerul de margele,
Si-a scris usor un mesj,
Caligrafic: "Noapte buna!"

Poezia Nr. 3.

Imi doresc


Imi doresc o ciocolata,
O privire aruncata,
Un taram de marmelada
Si un lac de limonada.

O cascada de bezele
Numa'-numa' ale mele
Putina vata pe bat,
Pe mine sa ma rasfat!

Un tortulet mare-mare
De la cap pan' la picioare
O prajitura nebuna,
Mai rotunda ca o luna.

Fantezie minunata,
Cu ploaie din ciocolata,
Floricele din bomboane
Si, din guma, cu baloane!

Asta-i tot ce imi doresc,
Dupa astea eu tanjesc,
Poate s-or implini,
Fanteziile, sa stii!

Poezia Nr. 4.

(Lacrima de) Dor

Pe obraz o lacrima mi se prelinge usor,
E o lacrima de dor,
De dorul unei veri uitate,
De dorul unei vieti in simplitate.

In continuare inca una si-naca una
Se plimba lacrimile-ntruna
Si-aproape plang si sunt in ceata
C-am pierdut cea mai buna dulceata.

Poezia 1
primavara a sosit
si pe noi ne-a veselit
cu alai de pasarele
ce frumos ne canta ele

s-au intors la cuibul lor
cu iubire si cu dor
s-au intors cu veselie
sa ne-aduca avutie

albinuta iarasi zboara
florile le inconjoara
si zburand din floare-n floare
sa adune iar nectare

Poezia 2
draga mama te iubesc
tu esti tot ce imi doresc
te iubesc si o sti bine
m-as da viata pentru tine

m-ai crescut la sanul tau
m-ai cantat cu glasul tau
si acum iti multumesc
m-ai data viata sa traiesc

m-ai crescut ca pe o floare
m-ai facut maicuta mare
m-ai crescut, m-ai leganat
si cu drag tu mi-ai cantat

iar de ti-am gresit vreodata
te rog sa ma ierti in data
si-ti promit mamica mea
nu te voi mai supara

Poezia Nr. 5.

O calimara si-un stilou

Mie-mi serveste-o calimara
Ca un fel de... comoara!
Poate este magica,
Poate e nostalgica.

Si-un stilou vine sa bea
Chiar din calimara mea,
Si bea el ce bea pe-acolo,
S-apoi merge mai incolo.

S-asaza pe-o foicica,
Una putintel cam mica,
Si incepe a dansa,
A se legana.

Face niste piruete,
Parca-i intre marionete,
Se agita fericit,
Niciodata neclintit.

Si-a-nceput a da viata
La mici firisoare de ata,
Putintele virgulele
Alaturi de ghilimele.

Cate-un semn de exclamare
Mai pune vreo intrebare,
Se trezeste singurel,
Si se-ntreaba doar pe el.

Virgule se-mprastie
Intr-o propozitie,
Despart acolo nu stiu ce,
Fiind foarte harnice!

Ghilimelele s-asaza
Citatu'-l delimiteaza,
Se rotunjesc usor,
De se fac patratele, mor.

Asa s-agita stupefiate,
Putin ingamfate,
S-aduna apoi toate,
Dupa, fiecare se desparte.

S-apoi se duc impreuna
In calimara mea nebuna,
Caci camera era luminata,
Iar eu veneam indata.

Poezia 3
a sosit la noi in tara
mult dorita primavara
cu alai de pasarele
si parfum de floricele

ea copacii i-an florit
si iarba a inverzit
n-ea adus si-un dulce soare
cu motiv de sarbatoare

fluturasii-i vezi zburand
pasarelele cantand
albinute zumzaind
copilasii toti zambind

Poezia 4
stau si ma gandesc in noapte
privind cerul instelat
cat de mare e iubirea
ce i-o port neincetat

inima imi bate tare
cand in ochi eu il privesc
cu-n sarut si-ombratisare
m-a facut sa il iubesc

nu suport sa stau departe
de cel care il iubesc
fiindca el i-acela care
din inima il doresc