Vă plac cărţile audio?

Când deja nu mai locuieşti cu părinţii, petreci zilnic opt ore la birou şi vreo două pe drum-fragmentate între metrou, autobuz şi mers pe jos, iar timpul pentru citit s-a redus drastic, cărţile audio ar putea fi soluţia salvatoare. Ar însemna să ai de două ori mai mult timp pentru „citit” şi, în plus, vocile  unor tipi faimoşi ca Burt Reynolds, Johnny Cash sau Stephen Fry însoţindu-te oriunde trebuie să îţi ţii ochii în monitor, pe fereastră sau la grimasa demanding a şefului. Iar în ultima vreme, treaba cu cărţile şi tipii faimoşi capătă tot mai multă amploare: din ce în ce mai mulţi actori şi comedieni îşi împrumută vocile unor opere pe care le îndrăgesc; şi-apoi, industria filmului şi a entertainmentului suferă, la rândul ei, de pe urma recesiunii, aşa că pentru o parte dintre ei - aici nu vorbim chiar de cei mai faimoşi tipi - e-un job în plus. 

Nu o sa dai la tot pasul de un narator bun şi-o voce care să nu te deranjeze - credibilă, şi nu artificială, capabilă să intuiască firul poveştii în aşa fel încât să nu te piardă, cu nuanţele potrivite de muzicalitate şi cadenţă. Însă când ai găsit ce ai nevoie, s-ar putea să ai parte de-o experienţă destul de personală şi diferită, la care se adaugă marele avantaj al cărţilor audio: mult-râvnitul multitasking, de oricine se confruntă cu stilul de viaţă de care aminteam ceva mai devreme. 

Dacă te-ai gândit să începi cu audiobooks în română, poţi să îl asculţi pe Neagu Djuvara, în 85 de minute care zboară, povestind despre Şocul întoarcerii în ţară, după periplul de 45 de ani la Paris, Berlin, înapoi la Paris, şi apoi în Niger.  Sau poţi începe cu o carte motivaţională de succes, precum cea a lui Allen Carr, În sfârşit nefumător – care a pus bazele celebrei Metode Uşoare şi a convins milioane de fumători, dintre cei mai sceptici. Recomandată atât celor care au încercat fără succes Cold Turkey, plasturii şi tradiţionalele sfaturi, cât şi nefumătorilor - vocea e a lui Marius Vintilă, care s-a lăsat de fumat după 23 de ani, în timp ce înregistra cartea. Maestrul Radu Beligan şi-a împrumutat şi el vocea unei serii de cărţi audio. Dintre acestea, în Bartleby – o povestire de pe Wall Street, de Herman Melville, actorul intră în rolul unui avocat newyorkez respectabil, marcat de interacţiunea cu un personaj enigmatic a cărui semnătură devine expresia „Aş prefera să nu”. Prin vocea sa prinde viaţă şi contrabasistul cam plictisit şi uşor turmentat al lui Patrick Süskind, după ce actorul l-a jucat, în rolul principial, pe scena Teatrului Naţional.

Am putea adăuga, pe listă, Pâlnia şi Stamate a lui Urmuz, citită de maestrul Victor Rebengiuc, sau, de ce nu, Micul Prinţ (lectură Florian Pitiş) şi Aventurile lui Habarnam (voce Marian Râlea – doar cu poveştile aşa şi trebuie procedat:). şi ar mai fi destule: de la Novecento, sau Împăratul muştelor, la Craii de Curtea Veche în lectura lui Pleşu şi Povestirile Orientale ale lui Yourcenar în lectura Oanei Pellea.

Iar dacă vorbim de vocile faimoase de care aminteam, atunci, din experienţa audiobook-urilor nu ar trebui să lipsească Frank Muller: a citit Kerouac, Dickens, Stephen King, şi are faima unui maestru al cărţilor audio. Recomandăm, aici, şi Abatorul cinci al lui Vonnegut: răpirea lui Billy Pilgrim de către extratereştri şi călătoriile lui în timp, citite de  Ethan Hawke. Never Let Me Go (Să nu mă părăseşti), best-seller-ul lui Kazuo Ishiguro, e citit în inflexiuni britanice de vocea perfect feminină a Emiliei Fox - o ştiţi din Pianistul, sau poate din serialul Martor Tăcut. Sau, pentru amuzament, vocea de cowboy a lui Robin Williams - pentru povestea lui Pecos Bill - Superman-ul Western. Deşi J.K. Rowling  îşi citeşte cu siguranţă, cărţile, mai bine ca oricine,  Stephen Fry e pur şi simplu bestial - m-am ferit să spun „magic”- şi le poţi găsi pe toate şapte. 

Voi ce cărţi audio mai ascultaţi?

Bookaholic.ro