Va rog mult sa imi dati poezia lui WIlliam Blake in romana. Cred ca titlul era ceva de genul "esenta omului" The human absract, si e cam asa:
"Nu ar mai fi mila intr-o buna zi,
Daca pe unii nu i-am saraci [...]"

Vrea profesorul nostru de romana sa recitam o poezie si mie asta imi place cel mai mult.

ASta e poezia in engleza:
http://www.blackcatpoems.com/b/the_human_abstract.html

Mila va fi în pribegie,

Dacă nici unul n-ar şti de Sărăcie:

Şi Îndurarea s-ar rătăci,

Dacă ne-am întregi în bucurii:

Şi reciproca frică pacea o ţine:

Până ce creşte iubirea de sine.

Atunci Cruzimea îşi ţese nada,

Viclenindu-şi cu grijă prada.

Cu fricile sfinte tronând

Plânge cu apă pe pământ:

Să crească Firul Umilitor

Sub greul său picior.

Încet se-ntinde o sumbră umbră

A Misterului care-l căruntă:

Şi o Omidă şi-o Muscă

Din Mister degustă.

Rabdă ale Amăgirii fructe,

Dulci şi coapte să se-nfrupte:

Iar Corbul naşte un pui

În groasa umbră-a lui.

Cred zeii peste pământ şi mare

Că pe-acest Arbor Natura-l are

Dar căutarea-i doar în van;

Se extinde doar în Creierul Uman.

Traducerea e care ti-am dat-o eu cum iti place cel mai mult daca nu sti traducerea ei?