anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Va voi spune o povestioara adevarata, si as vrea sa imi spuneti si voi ce credeti despre ea. E vorba despre doi copii, o fata si un baiat, amandoi abandonati, amandoi in cate un camin. Cele doua camine erau despartite de un gard. Fata ii dadea mereu mere peste gard baiatului, dar intr-o zi, baiatul a fost mutat in alt centru. Anii au trecut, si, peste multi ani, doi oameni s-au intalnit intr-o cafenea. S-au asezat si au inceput sa isi istoriseasca povesti din copilarie. Unul dintre ei spuse:
- Cand eram mica, aruncam mereu mere peste gard unui baiat din alt camin.
-Acel baiat a plecat apoi in alt camin? spuse barbatul inlemnit.
-Da, dar de unde stiti?
-Pai, eu sunt acel baiat! spuse omul cu lacrimi in ochi.
Si multi dintre noi zicem ca nu exista Dumnezeu, dar el ajuta pe toti care ii cer ajutorul. Caci aceasta viata este ca pregatirea dinaintea examenului. Dar d-abia dupa ce ajungi sus, la Dumnezeu, vezi si rezultatele, cum de altfel si urmarile.
Ce parere aveti?

3 răspunsuri:
| Gizăz a răspuns:

O finalitate concretă n-are?

| Necrophagist a răspuns:

Coincidenta si perceptie selectiva!

| BrD a răspuns:

Pei nu prea inteleg ce legatura are Dumnezeu cu asta. Daca era sa fie un dumnezeu, acei copii nu erau abandonati.