Germanul Kepler (1571-1630( e considerat cel care a formulat prima lege stiintifia veritabila. E vorba de legea traiectoriei eliptice a planetelor, emisa in 1609. pana atunci se credea ca planetele au orbtie circulare. A doua lege arata ca o planeta se deplaseaza cu atat mai repede cu cat e mai apropiata de soare. Pentru calculele sale, a folosit datele obtinude de astronmul danez Tycho Brahe, al carui student a fost la Universitatea din Praga. Kepler a furat datele dupa moartea lui Brahe in 1601. Legile lui Kleper au fost folosite mai apoi de Newton pentru formularea legilor gravitatiei universale. Kepler a observat pentru prima data aparitia unei supernove si a dedus ca universul a in permanenta schimbare. De atunci nu a mai fost observata nicio supernova in galaxia noastra.
In 1600, Giordano Bruna e ars pe rug de inchizitie pentru ca a indraznit sa creada ca Universul e infinit, Soarele e una din milioanele de stele si universu contine o infinitate de lumi posibil populate de alte fapturi inteligente. Secolul care urma avea sa-l razybune. Pana la formularea teoriei relativitatii de Einstein lumea nu avea sa cunoasca o revolutie stiintifica mai puternica decat cea din 1620-90.
Galileo Galilei-matematizarea lumii
Miracolul secolului XVII incepe cu Galilei (1564-642) cel care in 1610 descoperea folosind un telescop cei mai mari patru sateliti ai lui Jupiter (Io, Europa, Ganimede, Callisto). "Natura e scrisa in lim, baj matematic" scria Galilei intr-una din lucrarile sale. Pronind de al o ivnentie olandeza, a construit primele telescoape suficient de puternice pentru a observa cerul. Tot el inventeaya busole militare pentru artilere ce ajutau la inaltarea turnurilor si stabiliriea incarcaturii de praf de pusca.ramane celebru pentru modul in care a demonstrat ca soarele se afla in centrul Sistemului Solarm iar Pamantul se invarte in jurul sau/. A aparat aastfel teoria veche de 100 de ani a preotului si matematicianului polonez Nikolau Copernicus, la fel ca si acesta, a fost vicima inchizitiei. In urma unui proces in 1633, Galile e condamnat pentru erezie si pus sub arest la domiciliu pana la moarte.
Newton - Profesrul de matematica venerat ca un rege
In 1727, corpul neinsufletit al lui Newton (1642-727) a fost depus patru zile la Wstminster Abbey, iar apoi sicriul a fost purtat de doi duci si trei conti. Filozoful Votaire a asistat la inmormantare si a scris impresionat: "Am vazut un profesor de matematica inmormantat asemena unui rege iubit de supusii sai si asta doar pentru ca fusese maret in urmarirea prorpiei vocatii." Pe mormantul lui Newton sta si acum scris "Muritori, puteti fi mandri ca a trait un om atat de mare, care face onoare rasei umane."
In 1668, intra in atentia lumii stiintifice prin inventarea telescopului cu refractie iar in 1669 realizeaza prima descriere a calculului diferentiat si integral, merit pe care*l imparte cu Gottfried Leibniz. a emis teoria corpusculara a luminii si a pus bazele mecanicii clasice. In 1687, formuleaya legea gravitatiei unviersale. in 1704, publica lucrearea "Optica',, in care arata ca lumina este compusa din acelasi sistem de culori ca si curcubeul. inainte de Galilei si Newton, oamenii credeau ca fortele care pun in miscare Pamantul si stelele sunt diferite, insa Newton a fost cel care a descoperit ca gravitatia e cea care actioneaza intre orice din unviers.
Rene Descartes 1596-1650
In 1633, termina un tratat in care apara teoria heliocentrica potrivit careia Pamantul se invarteste in jurul Soarelui insa din cauza condamnarii lui Galilei de Biserica Catolica, publicare e amanata pana in 1644. Pentru a scapa de presiunile Bisericii, pleaca in Olanda protestanta apoi in Suedia, la curtea reginei Christina une moare in 1650. A primit totusi o pensia din partea regelui Ludovic al XIVlea al Frantei, Regele Soare. Descartes e cunoscut pentru afirmatia cogito ergo sum (cuget deci exist), din lucrarea "discurs asupra metodei." Descartes a incercat sa reduce stiintele la geometria si a reusti sa transpuna ecuatiile algebrice in sisteme geometrice. e considerat parintele filosofiei moderne. El a purtat o intensa corespondenta cu Elisabea a Boemiei, dar a avut un copil cu o servitoare.
Blaise Pascal-parintele calculatoarelor
Pascal (1623-62) a fost un adevrat copil minune, la 16 ani incepand sa construiasca prototipul primelor calculatoare mecanice. Peste trei ani a reusit sa creeye 20 astfel de masini revolutionare. S-a remarcat si in fizica, unde a calrificat concepteele de presiune si vid.In SI de unitati de masura, Pascalul e unitatea de masura a presiunii, definia ca presiune exercitatat de! Newton pe o suprafata de 1 m2.
Folosindu-se de primele microscoape produse in Olanda in 1615, englezul Thomas Hooke descopera celula in 1665 iar medicul englez William Harvey descrie circulatia sangelui.
Francoise Viete (1540-1603) e cel care introduce notarea necunocutelor in ecuatiile matematice si face legatura dintre algebra, analiza matematica si geometrie. Odata cu el incep calculele matematice bazate pe simboluri. Schitele sale sunt folosite de Descartes si Piere de Fermat (1601-65) in geometria analitica. Fermat fundamenteaya teoria numerelor. Scotianul John Naper (1550-1617) pune bazele logaritmilor, Pascal si Fermat pun bazele teoriei proabilitatilor
Matematicieni, astrologi si alchimisti
Majoritaea geniilor secolului xvii nu au provenit din randul nobililor. Kepler insusi spunea ca tatal sau a fost un 'soldat scandalagiu", Galilei era fiul unui muzician din Pisa iar Newton nu a fost fiul unui nobil ci fermier suficient de bogat incat sa-si permita trimiterea fiului la Cambridge. Cu totii au suferit bolile si mizeria secolului lor. Newton a parasit Cambridge din cauza ciurnei, iar astronomul Kepler a avut vederea slabita din cauza variolei. Galilei a orbit complet cu patru ani inainte de a muri. Cu totii au avut studii teologice si au fost foarte credinciosi sau preocupat de supranatural. Newton era pasionat de alchimie, Kepler avea misiunea de a citi in astre in tim ce era progesor la Graz. a prezis cu succes o invazie a turcilor si o iarna geroasa.
cele doua Europe
Toata aceasta revolutie in stiinta s-a petrecut intr-un spaiu foarte restrans si lovit de razboaie crunte. Peste 80% dintre marii oameni de stiinta ai secolului 17 s-au nascut in zona delimitata de Cracovia, LOndra, Marsilia si Napoili, intr-o Europa lovita de Razboiul de 30 de ani (1618-48), Revolutia din Anglia si decapitarea regelui Carol I Stuart (1649), dictatura lui Cromwell, trei razboaie intre OLanda si Anglia. A fost secolul glorios al Olandei (Provinciile Unite), prima republica moderna din Europa proclamata in 1581 dupa eliberarea de sub dominatia spaniola. estul Europei n-avut nicio contributie la aceasta revolutie.aici, Imperiul Otoman a atins apogeul extinderii sale dar a fost infrant in asediul Vienei, 1638 si apoi a pierdut controlul in Europa Centrala, dupa Tratatul de la Karlowitz(Serbia), 1699.
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă: